Dialog pe tema provocărilor digitale, la EMO Hanovra 2017

10.09.2017 | SCULE | Nikolaus Fecht
Dialog pe tema provocărilor digitale, la EMO Hanovra 2017

Industry 4.0 are nevoie de mai multă deschidere

În ciuda oportunităților digitale fantastice, prof. dr. ing. Frank BARTHELMÄ, Director Executiv și Managerul Institutului Societății Germane pentru Tehnologia Producției și Dezvoltare (GFE – Gesellschaft für Fertigungstechnik und Entwicklung Schmalkalden e.V.) este sigur de un lucru: fără mai multă deschidere în industria mașinilor-unelte și în sectoarele de utilizatori implicate, conceptul de Industry 4.0 digital nu va da roade, în special în cazul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Motiv suficient pentru expertul în scule să folosească EMO Hanovra 2017, nu doar pentru a obține informații, ci și pentru recrutarea de co-participanți la campania de integrare digitală în rețele.

Profesor Barthelmä, cum influențează tendința către Industry 4.0 aplicațiile de așchiere a metalelor?

Frank Barthelmä:Industry 4.0 influențează lanțul de producție în două moduri: mai întâi în termini de tehnologie și tehnologizare și, în al doilea rând, în termeni de date ce decurg din acestea. Când ambele interacționează pentru a avea un efect optim, atunci obținem un exemplu de manual pentru Industry 4.0. Lucrul acesta este valabil în ceea ce privește calitatea și diferitele avarii, dar și, din ce în ce mai mult, parametrii predictibili precum traseele sculelor și durata de viață a acestora, calități ale suprafețelor și intervalele de mentenanță ale mașinilor-unelte și ale liniilor automate. În mod ideal, utilizatorii primesc toate informațiile importante despre întregul spectru al factorilor asociați procesului. Mai mult, toate datele disponibile pot fi acum înregistrate și evaluate în timp real și pot fi create bucle de comandă, astfel încât să se ac tualizeze eficiența proceselor și calitatea produselor avute în vedere, datorită unei așchieri mai transparente a metalului.

 

Cât de departe au ajuns deja sculele inteligente de ultimă generație?

F.B.: Dacă vă amintiți, acum ceva mai bine de zece ani, era o dezbatere despre dacă și când o sculă poate fi clasificată drept inteligentă. În zilele noastre, în contextul lui Industry 4.0 vorbim despre soluții inteligente holistice, în care, desigur, senzorii sculelor și ai actuatoarelor joacă un rol important. Așadar, când spunem ,,de ultimă generație”, avem absolută dreptate. Nu doar în termeni de utilizare din ce în ce mai mare a senzorilor miniaturizați și mai eficienți din punct de vedere energetic sau a actuatoarelor amplasate chiar în scula propriu-zisă, ci și din punct de vedere al utilizării lor în sisteme generale ce cuprind scula, mașina-unealtă și sistemul său de comandă, și aplicația implicată.

Dar cum se poate evalua multitudinea datelor captate pentru un efect optim?

F.B.: Răspunsul la această întrebare este încă incipient în cazul multora dintre clienții noștri obișnuiți, firmele mici și mijlocii. Mulți potențiali utilizatori de astfel de soluții inteligente, în special din cadrul acestor IMM-uri, se află uneori în imposibilitatea de a evalua datele de care au nevoie pentru a-și optimiza tehnologiile/IT pentru scopul respectiv și să genereze, din acestea, noi linii de producție atunci când este nevoie. Lucrul acesta se extinde și la noile modele de afaceri ce se pot dovedi necesare. Universitățile și marile corporații au un avans mare în această privință, câtă vreme multe dintre firmele mici și mijlocii se află încă în faza de explorare. Pentru o analiză semnificativă, în plus, este nevoie de un istoric complet al datelor, pentru a le corela cu noile statistici cheie: dar ce știm noi cu adevărat despre înțelepciunea tehnică a predecesorilor noștri? Așadar, ceea ce ne trebuie aici este și mai multă colaborare între comunitățile academice și cele de afaceri atunci când vine vorba despre generarea de idei noi, modele și, mai presus de toate, soluții noi. Ce mi-ar plăcea mie să văd aici, de exemplu: mai multe proiecte commune care să implice parteneri din comunitatea academică și din sectorul industrial care să reprezinte o gamă foarte largă de discipline științifice, care să elucideze aceste întrebări în foarte mare măsură cu ajutorul demonstrațiilor pe viu, de exemplu.

Dar aceasta nu înseamnă că noile alianțe de rețea trebuie formate depășind frontierele de sector și specialitățile științifice – însemnând colaborare între analiștii de soft­ware, care nu știu nimic despre așchierea metalului, și experți în așchierea metalului care, de obicei, nu sunt familiarizați cu analiza volumelor mari de date?

F.B.: Da, dar acest lucru va funcționa doar dacă IMM-urile se implică încă dintr-un stadiu incipient. Rețelele sprijinite de Ministerul Federal al Mediului de Afaceri, de exemplu, s-au dovedit rentabile în acest context. De exemplu, GFE este în prezent un partener la Centrul de Competențe SME 4.0 (IMM-uri) al Universității Ilmenau de științe Aplicate și, sub forma unei fabrici model, abordează problemele întâmpinate cu generarea și transferul datelor referitoare la așchierea metalului – în special în IMM-uri. Aici provocarea este cum pot eu să folosesc o buclă de comandă a mașinii-unelte astfel încât să fiu sigur că eficiența, calitatea și productivitatea pot servi drept variabile ținte de comandă.

Cum se ușurează așchierea metalului cu ajutorul analizării parametrilor de așchiere – în termeni de mate­riale noi, de exemplu?

F.B.: În cazul materialelor noi, în special, este din ce în ce mai important să închidem bucla din circuitele de comandă cu ajutorul analizei. Este în continuare destul de lucrat în drumul către o evaluare semnificativă. Există și loc de mai bine, în transparența rezultatelor. Aici aș propune o plat­formă pre-competițională, accesibilă atât fabricanților, cât și utilizatorilor. Mi-ar plăcea să văd o bază de date, astfel încât să nu fie nevoie ca fiecare să tot reinventeze roata. Ca model de urmat, aș cita pe un fabricant marcant de mașini-unelte care în cadrul ”Schmalkalden Tool Conference” din noiembrie anul trecut a promis să fie mai proactiv decât în trecut în termeni de publicare a datelor. Ar fi de reținut faptul că este rentabil pentru un fabricant ca utilizatorii să învețe care dintre sculele sale se potrivește cel mai bine la prelucrarea eficientă a materialelor noi. Și aici, GFE își aduce contribuția cu Centrul de Competențe SME 4.0.

Aveți în prezent ceva de evidențiat din ceea ce lucrați?

F.B.: Da. Proiectul UE “Dyna-Tool – Enhanced Efficiency in Metal-Cutting Applications” (Scula-Dyna – Eficiență Sporită a Aplicațiilor de Așchiere a Metalului), sprijinit de Asociația Sculelor de Precizie a Federației Germane de Tehnologie și Institutul de cercetare Forschungskuratorium Maschinenbau e.V., care are ca sarcină să investigheze cum se pot concepe procesele de așchiere a metalului, stabile din punct de vedere al vibrațiilor, folosind tehnologiile cu senzori amplasați în scule și în port-scule. În acest scop, GFE a dezvoltat în cadrul proiectului o sculă cu senzori integrați pentru prelucrare intensivă, care, datorită integrării directe în echipamentul de comandăa mașinii-unelte permite ca procesul să fie comandat în timp real. Consorțiul Dyna-Tool a reușit să aducă mai multă transparență în procesul de așchiere a metalului, astfel încât poate fi menținut în cadrul unor limite definite de vibrații scăzute, dar, în același timp, își poate exploata la maxim propriile potențiale de perfor­manță. Mai mult, examinăm în prezent integrarea în sculă a dispozitivelor metrologice de înaltă rezoluție, inclusiv o interfață cu sistemul de comandă, astfel încât folosindu-ne de aceasta să creăm o buclă de comandă în timp real. Oricine este interesat poate afla mai multe despre proiectul acesta și altele în cadrul EMO Hanovra și al forumului intitu­lat „Innovative Solutions for Industry 4.0” (Soluții Inovatoare pentru Industry 4.0) găzduit de Asociația pentru Scule de Precizie a Federației Germane de Tehnologie.

Și în general, ce înseamnă pentru dumneavoastră EMO Hanovra 2017. Care este centrul dumneavoastră de interes?

F.B.: În primul rând mă interesează exemplele de cea mai bună practică, în special pentru a vedea unde este nevoie să mai aducem îmbunătățiri. Suplimentar, doresc să vorbesc și cu ceilalți „avocați„ ai acestor idei despre o transparență mai mare, pentru a-i încuraja să folosească reacțiile reciproce sau să facă o prezentare într-un forum separat. Și așa voi încerca la EMO Hanovra, în contextul activităților mele de relaționare, să strâng și mai mulți adepți pentru o mai mare deschi­dere și transparență în acest sector.

(Interviul a fost realizat de Nikolaus Fecht, jurnalist expert de la Gelsenkirchen) (Foto: GFE)

451 vizualizari

Galerie foto

Pentru a putea posta comentarii, trebuie sa fiti logat in contul dvs. de utilizator.

Cere Detalii sau Oferta

Completati cu numele dvs.

Completati cu denumirea companiei pe care o reprezentati.

Adresa dvs. de e-mail.

Numarul dvs. de contact.

Mesajul dvs.

Pentru abonare (la revista sau newsletter), postare comentarii sau participare la discutiile din forum, trebuie sa fiti logat in contul dvs. de utilizator. Daca nu aveti cont, click pe [creeaza un cont nou]
CAPTCHA

Introduceţi codul numeric din imaginea de mai jos.

Image CAPTCHA
Enter the characters shown in the image.