Într-un raport publicat recent de Federația Internațională de Robotică, se arată că utilizarea roboților joacă un rol important în atingerea a 13 din 17 obiective de dezvoltare durabilă stabilite de Națiunile Unite, ajutând astfel la crearea unei planete mai bune. 

Pe 1 septembrie, în cadrul Galei „20 de ani AHK România”, vor fi decernate pentru prima oară Premiile Economiei Româno-Germane. AHK Awards sunt primele premii bilaterale, care au scopul de a onora și promova companii și proiecte în contextul economic actual.

Din expresia din titlu, frecvent întâlnită, deducem existența lanțului din care veriga ar face parte, dar momentan lipseşte. Reținem deci, că dintr-un întreg lanț lipseşte doar un singur element constitutiv. Doar unul. Iar din sensul utilizării sintagmei, aproape de fiecare dată înțelegem importanța în întreg a acestui ultim element. Importanța unei ultime conexiuni, fără de care lanțul este incomplet şi inutilizabil, chiar dacă există toate celelalte componente, aparent similare. Înțelegem astfel importanța unei singure conexiuni pentru ceva mult mai mare decât ea. O singură conexiune! Cea care închide circuitul şi dă sens întregului. Conexiunea cheie.

Grupul de lucru STAIR (standardizare, inovare și cercetare) din cadrul CENCENELEC a redactat un ghid în vederea unei clarificări mai profunde cu privire la rolul standardelor în sprijinul transferului tehnologic, dat fiind că în unele percepții standardizarea ar fi adesea prezentată ca fiind un vector de blocare a inovației.

Conform unui studiu recent realizat de VDW (Asociația Germană a Constructorilor de Mașini-Unelte), în cooperare cu firma de consultanță Strategy Engineers din München, investiția globală anuală în instalații și echipamente legate de energie este estimată să se dubleze în viitor, de la 762 de miliarde EUR în 2020 la 1,808 miliarde EUR în 2040, ceea ce reprezintă o creștere anuală de 4,4% în termeni reali. După cum raportează cercetătorii, există o serie de domenii promițătoare pentru industria mașinilor-unelte. Acestea includ producția de: cutii de viteze și rulmenți pentru energia eoliană, componente de bază precum compresoare, pompe și valve pentru electroliză, baterii și un număr mare de pompe de căldură.

Odată cu începutul primei revoluții industriale, mașinile au preluat o mare parte a muncii manuale. Au funcționat fără întrerupere și cu o productivitate fără precedent. Utilizarea mașinilor a mers mână în mână cu dezvoltarea continuă a produselor. Probabil că nicio altă epocă înainte nu a produs atât de multe inovații ca secolul XX – o perioadă în care tehnologiile avansate au schimbat permanent aproape toate domeniile vieții. Aceasta a inclus și computerele, a căror utilizare a permis automatizării să urmeze din nou căi revoluționare care duc acum la era Industriei 4.0.

După cum deja am menționat în articolul din numărul anterior, Industry 4.0 include transferul (parțial) al autonomiei și al deciziilor autonome sistemelor cibernetico-fizice și mașinilor, folosind sistemele de informații. Totuși, se subliniază mereu faptul că una dintre cele mai importante (dar și dificile!) probleme care trebuie rezolvată în cadrul acestui concept este problema oamenilor, cu mai multe aspecte, care vor fi evidențiate pe parcurs. De asemenea, menționez din nou că pe parcursul prezentării problemelor legate de Industry 4.0 voi repeta anumite lucruri, probleme în diferite contexte și ținând cont de experiențe ale unor conducători, companii, instituții de investigare, institute de cercetare, universități etc.

În această perioadă dificilă, în care preţurile energiei şi materiei prime au explodat, este extrem de important de menţinut la un nivel rezonabil măcar acele costuri de producţie asupra cărora putem avea un control.

În perioada 18-21 mai 2022, fieramilano Rho va găzdui cea de-a 21-a ediție a LAMIERA, expoziție internațională dedicată industriei mașinilor-unelte pentru prelucrarea tablei și a tehnologiilor inovatoare adresate domeniului. Această ediție va fi cea de-a treia organizată la Milano.

Producătorii de echipamente originale (OEM) din industria aerospaţială trebuie să depună eforturi pentru a fabrica aeronave care să se deplaseze în mod sustenabil pe distanţe mai mari şi să atingă obiectivul de emisii nete zero. Aceştia trebuie să producă componente de calitate cu toleranţe mari, din materiale dificil de prelucrat, precum aliajele HRSA, şi în acelaşi timp să menţină o producţie rentabilă şi fără erori — încă cum se poate realiza acest lucru?