Adnotarea 3D în Autodesk Inventor 2018 (MBD)

CAD/CAM/CAE/PDM/PLM/ERP

de Mircea Badut

Adnotarea 3D în Autodesk Inventor 2018 (MBD)

Faptul că ediţia 2018 a software-ului Autodesk Inventor aduce o integrare specială a facilităţilor de adnotare a modelelor 3D ne prilejuieşte încă un ,,lobby’’ pentru paradigm Model-Based Definition: semnalăm din nou cititorilor revistei tendinţa manifestată în domeniul tehnic în ultimii ani referitoare la înlocuirea desenului tehnic 2D (tipărit sau digital) cu modelul 3D adnotat conform standardelor tehnologice specifice.

Recapitulăm premisele

Într-un articol din revista Tehnică și Tehnologie nr. 3/2014 (despre CATIA V6) scriam pentru prima oară despre MBD, exemplificând atunci cu compania Toyota. Apoi am reluat subiectul la recenziile software-urilor SolidWorks, Creo Parametric și Solid Edge. Exprimată succint, ideea Model-Based Definition vizează înlocuirea documentelor de tip ,,desen tehnic’’ (reprezentări 2D standardizate) cu modelele 3D rezultând din activitatea de proiectare asistată informatics (MCAD), dar având direct asociate și acele reprezentări specifice desenului tehnic clasic: cotele dimensionale, toleranțele geometrice, indicațiile tehnologice, etc. În acest fel, MBD propune ca beneficiarul tradițional al desenelor tehnice (adică în faza de fabricație) să primească în schimb chiar modelul 3D, pe care să îl poată manipula virtual (rotire, apropiere, secționare; manevre făcute pentru o mai rapidă înțelegere a concepției de proiectare), iar modelul – oricât ar fi de răsucit pe ecran – să-i arate în permanență, foarte vizibile, toate acele indicații de fabricație.

În cele mai multe cazuri practice recunoaștem ca fiind importante viteza și eficiența cu care comunicăm intențiile de proiectare, inclusiv în privința detaliilor tehnice, așa încât aceste facilități de adnotare tehnică pe model tridimensional (3DA) nu pot fi dăunătoare. Cu atât mai mult cu cât platformele MCAD ce adoptă MBD nu renunță la funcțiile clasice de generare a desenelor 2D, deci nu poate fi vorba de o evoluție disruptivă.

De altfel, adoptația MBD are și alte motive, pe lângă eventuala dislocuire a desenelor tehnice: favorizează o mai bună comunicare a intențiilor de proiectare pentru parteneri/beneficiari (spre exterior), dar ajută și la înțelegerea tehnologiilor de fabricație și de asamblare (în interior).

Conceptul GD&T (Geometric Dimensioning and Tolerancing) se referă la un sistem de simboluri prin carese definesc/comunică specificațiile tehnologice ale reperelor proiectate/fabricate. Simbolurile, constituite prin mixturi coerente de elemente grafice și alfa-numerice, se referă la:

• descrierea geometriilor nominale și a toleranțelor admise: se realizează prin definirea cotărilor dimensionale și respectiv prin marcarea abaterilor permise de la formele inițiale/teoretice ale pieselor/ reperelor (abaterile pot viza: dimensiuni, distanțe, diametre/raze, planeitate, concentricitate/coaxialitate, conicitate, paralelisme de muchii sau de suprafețe, perpendicularitate, simetrie, etc);

• informații privind găurile/alezajele (diametre, adâncime, unghi axial, filetare, degajare, conicitate, etc);

• specificații privind finisarea suprafețelor (rugozitate, tratamente superficiale, vopsire, etc);

• specificații referitoare la materialele din care se confecționează piesele și eventual la tehnologia de fabricație (oțeluri, alte metale/aliaje, materiale plastice, etc; turnare, așchiere, electro-eroziune, etc);

• informații referitoare la asamblare/montare (ajustaj cu joc/ intermediere/strângere); ș.a.

Aceste informații au rolul de a comunica (personalului care se ocupă de fabricația piesei/reperului) care este nivelul de precizie pe care trebuie să îl asigure procesul de producție (prin mașinare (semi) automată sau prin prelucrare manuală; prin asamblare).

Desigur, toate aceste adnotări trebuie să se conformeze standardelor tehnice funcționând în respectivele contexte industriale. Conceptul GD&T originar a fost definit conform standardului ASME, însă în mediul MCAD putem folosi și materializări conforme ISO sau DIN.

Paricularizări Autodesk Inventor

Una dintre noutățile semnificative ale lui Autodesk Inventor 2018 a fost integrarea facilității de adăugare/gestionare a cotărilor dimensionale și a toleranțelor geometrice direct pe modelele 3D. (Alte noutăți ale modelorului sufixat ,,2018’’ s-au referit la: inserarea de corpuri ,,mesh’’ în scena 3D (importate din fișiere OBJ sau STL); perfecționări ale funcțiilor subscrise conceptului iLogic, de proiectare generativă (proiectare determinată de constrângeri); optimizări la gestionarea regulilor de editare sheet-metal, inclusiv pentru obiecte multi-corporale din tablă; perfecționări ale comenzilor Extrude, Chamfer și Hole; simplificarea uneltelor de măsurare interactivă în spațiul 3D virtual; proiecția automată de schițe 2D pe fețe/planuri din modelul 3D, etc.) Da, paradigma MBD pare a cunoaște aici o implementare foarte bună. Chiar am putea spune că adiția relativ târzie în evoluția Inventorului îi este benefică: avem din start un modul 3DA matur, acoperind mai toate situațiile posibile. O mărturie în acest sens ar fi și facilitatea de exportare a modelului în format PDF 3D cu păstrarea tuturor adnotărilor. (Altfel, pentru ca acel beneficiar al clasicelor desene tehnice să poată vedea modelul adnotat ar trebui să dețină fie chiar o licență a software-ului MCAD, fie un software de vizualizare a fișierelor native.) Apropo: Autodesk Inventor permite salvarea modelelor 3DA și în formatul de fișier standard STEP (versiunea 242, care știe să gestioneze MBD) pentru accesare cu alte medii CAD, sau pentru folosință în aval, cu software-uri CAM.

• Categoria ,,Annotate’’ din meniul Autodesk Inventor 2018

Despre adnotarea dimensională a modelului nu ar fi nimic de spus: adăugarea cotelor se face foarte intuitiv, Inventor-ul ajutându-ne firesc la agățarea referințelor necesare (muchii, suprafețe, axe) și la plasarea elementelor de cotare (destul de asemănător cu maniera de plasare a cotărilor și toleranțelor în vederile/desenele 2D). Mai mult, și aceasta ne apare chiar spectaculos, pentru piesa vizată inițial software-ul poate prelua automat cotările definite în schițele de creare a entităților de modelare constituente, pentru a le propune aici ca adnotări dimensionale de-a gata, dintre care le vom valida și completa pe cele considerate potrivite pentru ,,promovarea’’ la rangul 3DA. Văzându-l la lucru mai departe, vom observa că mediul Inventor recunoaște, ca fiind esențiale pentru adnotare, anumite entități de modelare 3D, exemplul cel mai evident fiind cel al tratării găurilor, pe care le va ,,îmbrăca” intuitiv cu simoblurile GD&T corecte (detectând eventuale instanțe multiplicate în tablouri de găuri). Și adăugăm aici facilitățile de adnotare (simbolizare dimensiuni și specificații tehnologice) pentru filete, pentru rugozitatea suprafețelor, pentru planaritate, și pentru toate celelalte cazuri de toleranțe familiare specialiștilor în desenul tehnic. De asemenea, referitor la gestionarea acestor adnotări, menționăm existența unui ,,Tolerance Advisor’’, utilitar-expert cu care putem face în timp-real un audit al toleranțelor dimensionale/poziționale definite în modelul proiectat (inclusiv privind mesajele/atenționările referitoare la abaterile geometrice).

• Gestionarea adnotărilor și toleranțelor

Cum fiecare adnotare de acest fel este o reprezentare 2D, și se ,,așează” într-un plan ortogonal raportat la modelul 3D al piesei/reperului, vom avea și câteva opțiuni pentru a controla aceste planuri, inclusiv pentru entități mai labile, precum leader-ul folosit la simbolizarea tratamentelor superficiale. (De exemplu, comutarea ortogonală a planului de reprezentare se obține apăsând tasta de spațiu.) La acestea se adaugă și posibilitățile de a repoziționa liber în acel plan sau de a comuta alinierea/orientarea simbolului, totul pentru a obține o reprezentare cât mai completă și mai lizibilă.

Menționez spre final faptul că putem accesa toate aceste facilități de adnotare cu o interfață foarte evoluată, consistență și intuitivă: pornind de la meniul-ribbon, cu eventuale opriri la arborele de modelare/gestionare, și până la mini-toolbar-ul contextual din care putem controla detaliat aspectele fiecărei adnotări. și, ca o dovadă că 3DA nu înseamnă sfârșitul desenului tehnic clasic, vom nota la Autodesk Inventor și abilitatea de a importa adnotările MBD în vederi ale documentului-desen (fișierul .idw asociat modelului curent), cu opțiunea ,,Retrieve Model Annotations’’, scurtând astfel efortul de documentare a proiectului.


Accept cookie

www.ttonline.ro utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru.

Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a www.ttonline.ro cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera
circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru, te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie.

Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Îți mulțumim pentru acest accept și nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Da, sunt de acord