AutoCAD 2016

CAD/CAM/CAE/PDM/PLM/ERP

de Mircea Badut

AutoCAD 2016

În aparenţă noul AutoCAD nu diferă mult de cel de anul trecut, dar căutând vom da de optimizările aduse interfeţei cu utilizatorul. De exemplu, facilitatea File Tabs (introdusă în ,,AutoCAD 2015’’) cunoaşte mici optimizări, iar eticheta ,,New Tab" este rebotezată ,,Start". Mai observăm că la capătul dinspre dreapta al meniului-ribbon avem un interesant buton cu care putem economisi spaţiul ecranului alegând din trei nivele de afişare a meniului ribbon (Minimize to... Tabs / Panel Titles / Panel Buttons). Ca să nu mai amintim şi de maximizarea suprafeţei de lucru obţinută drastic prin butonul ,,CleanScreen’’ din bara de stare (jos, dreapta).

Amendamente la interfaţă

Colecţia de instrumente din bara de stare câştigă în flexibilitate: ea se va autoajusta pe două rânduri atunci când iconurile nu mai au loc pe un singur rând (situaţie apărută la redimensionarea ferestrei AutoCAD sau la activarea de către utilizator a mai multor opţiuni prin butonul ,,Customization’’) reconciliindu-se automat cu colecţia etichetelor Layout din stânga barei de stare.

De asemenea, etichetele Layout sunt acum mai gestionabile. În compunerea meniului ,,Customization’’ (ultimul icon din bara de stare) au apărut două comenzi noi – izolarea de obiecte şi blocarea interfeţei – constituind artificii de vizualizare cu potenţial de folosire.

Pe mine m-a ,,uns la suflet’’ link-ul ,,Find’’ din sistemul de ,,Help’’, care ne ajută să descoperim imediat (direct din cadrul ferestrei de asistenţă) localizarea comenzilor/opţiunilor în cadrul interfeţei. De reţinut şi conexiunea asumată implicit între documentarea Help şi accesarea contului de utilizator al A360 (conexiunea ,,cloud’’ cu serverele Autodesk).

(Pentru utilizatorii nefamiliarizaţi cu noua selectare multiplă directă cu mouse-ul – care de un an de zile a trecut de la modul rectangular la cel tip lasou (mai util în spaţiile aglomerate) voi spune că pentru a porni selectarea rectangulară trebuie să eliberăm butonul mouse-ului după primul click).

Galeriile de previzualizare din meniul-ribbon – facilitate despre care scriam în urmă cu un an – cunosc optimizări de care vom beneficia la alegerea blocurilor de inserare în desen sau la selectarea tipurilor de cotare sau de text.

Tot la capitolul interfaţă vom include şi optimizările pe care ediţia ,,2016’’ le aduce la afişarea filară (de linii şi curbe), pentru care staţia PC trebuie să fie compatibilă cu tehnologia de substrat video DirectX11, chestiune implicită, dar pe care o validăm prin dialogul Graphics Performance, pornind din bara de stare AutoCAD. (Remarcăm şi faptul că operaţia REGEN este asumată auto­mat, în mod implicit, deci nu vom întâlni artefacte după operaţii precum Zoom-ul.)

Noutăţi efective în PROIECTARE

La cercetarea interfeţei cu utilizatorul am putut vedea noile opţiuni ale comenzii Revision Cloud (REVCLOUD) din categoria ribbon ,,Annotate’’ – comandă folosită la documentarea proiectului/desenului prin adăugarea de adnotări locale pentru revizie/colaborare –, opţiuni referitoare la formele norului: rectangulară, poligonală, formă-liberă. Am mai observat că localizarea şi comportarea grip-urilor norului selectat îngăduie o manevrare mult mai coerentă şi mai intuitivă.

FIGURA 1. Secţionarea 3D se îmbogăţeşte cu opţiunile de ,,feliere’’ 

Comanda Dimension (DIM), care a devenit accesabilă direct din meniul-ribon, cunoaşte şi ea o serie de optimizări: numărul de interacţiuni-utilizator este diminuat prin aceea că recunoaşte obiectul selectat şi că adaptează automat tipul de cotare şi maniera adecvată pentru realizarea acesteia.

De asemenea, previzualizarea dinamică a cotării (asumată proactiv, pe măsură ce ,,plimbăm mouse-ul’’ peste obiectele din desen, deci fără iniţierea efectivă a comenzii) este nu doar utilă, ci şi impresionantă. Simplificarea operaţiilor de cotare derivă şi din folosirea automată de valori implicite pentru anumite aspecte (mărimea textului, unghiul etc), asigurând un plus de coerenţă (şi de standardizare!) proiectului. De asemenea, inserarea cotărilor în succesiune (aliniate sau cu bază comună) este facilitată semnificativ (la primul contact dovedindu-se o experienţă uimitoare). Apropo de cotare mai notăm şi apariţia automată a unui strat de desenare alocat elementelor de cotare, al cărui nume îl putem controla prin caseta de dialog (şi comanda) DimStyle.

FIGURA 2 AutoCAD 2016 continuă optimizarea lucrului cu norii-de-puncte 3D

La definirea textelor paragraf/multilinie (comand MTEXT) apare posibilitatea de a crea un chenar în jurul textului, îndeplinindu-se astfel o cerinţă din topul listei AUGI. {i apropo de cererile comunităţii utilizatorilor de AutoCAD (AUGI), cu numărul doi în top avem posibilitatea de a folosi prinderea de tip ,,centru’’ (OSNAP) pentru a identifica centrul geometric (centrul de greutate) al poliliniilor închise.

Din aceeaşi listă AUGI, poziţia â4 a determinat editarea şi mai liberă a norilor de revizie/adnotare, iar â8 aduce în AutoCAD 2016 posibilitatea de a controla lăţimea cadrului la editarea textelor din cotări (un wrapping precum cel din MTEXT). Revenind la texte, aflăm că facilitatea de împrumutare a caracteristicilor (Match Properties) nu ne mai solicită reluarea pentru aceleaşi proprietăţi (a devenit ,,lipicioasă’’), ofe­rind o continuitate benefică.

Previzualizările de comenzi – facilitate despre care scriam şi acum un an, utilă prin evaluarea proactivă şi dinamică a rezultatelor – au fost extinse şi pentru comenzile BLEND, ERASE, STRETCH, ROTATE şi SCALE, incluzând acum şi menţinerea în imagine a stării originare. De asemenea, mutarea/copierea grupurilor mari de obiecte se realizează cu un singur ,,refresh’’, deci cu un plus de viteză. De altfel, la capitolul previzualizare mai sunt câteva optimizări pe care le vom observa sau pe care le vom folosi cu naturaleţe fără să le mai remarcăm.

Facilitatea de secţionare a obiectelor 3D (soli­de, suprafeţe, reţele de mesh-are, regiuni şi nori de puncte) devine mai flexibilă în acest ,,AutoCAD 2016’’, atât prin adăugarea tipului ,,Slice’’ la operaţia demarată prin instrumentul ,,Section Plane’’ (comandă ce permite acum decuparea din obiectele 3D a unei felii de grosime controlabilă parametric), cât şi prin optimizări de interacţiune (inclusiv prin asistenţa la definirea/manevrarea planurilor de secţiune).

Notăm şi apariţia unor facilităţi/comenzi noi pentru exploatarea mai eficientă a norilor-de-puncte 3D (subiectul cunoscând în ultimii ani un interes crescut). Norii de puncte suportă de acum planuri de secţionare, fiindu-ne permis să creăm obiecte de secţionare chiar din norul-de-puncte selectat, fie impunând diferite orientări ortogonale, fie specificând punctele definitorii. (De fapt, secţionarea aceasta are corespondenţă în secţionarea 3D menţionată mai sus.)

De asemenea, putem defini în mod dinamic planurile/liniile de secţionare (cu asistenţă la extragerea linilor din nor), dar avem şi posibilitatea de a controla transparenţa norului-de-puncte, de a izola, sau de a folosi în acesta moduri de prindere (Object Snap) adiţionale: intersecţie, muchie, colţ, perpendicular pe muchie, axă-de-simetrie. Apropo de faptul că ,,3D Osnaps’’ e sensibil la ,,cloud’’ (detectând până şi muchii ori planuri/feţe), remarcăm abilitatea de a alinia sistemul de coordonate (UCS) la feţe/muchii din norul de puncte. În plus, cu AutoCAD-ul vom putea detecta în ,,cloud’’ forme cilindrice (precum conductele).

Variabile de sistem specifice norilor-de-puncte:

  • POINTCLOUDCROPSTATE – controlează stările privind salvarea, restaurarea şi ştergerea punctelor din afara limitelor de crop/izolare.
  • PCEXTRACTSECTION – generează geometri 2D din norul-de-puncte pentru definirea obiectelor de secţionare.
  • PCEXTRACTCENTERLINE – desenează o axă centrală pentru un segment cilindric din norul-de-puncte.
  • PCEXTRACTCORNER – marchează punctul de intersecţie al unei triade de planuri detectate în norul-de-puncte.
  • PCEXTRACTEDGE – determină muchia dintre două planuri de procesare şi trasează o linie pentru a marca muchia.

Apropo de variabile: Facilitatea ,,System Variable Monitor’’ ne permite de acum să fim notificaţi despre modificarea acelor variabile de sistem pe care le stabilim ca fiind sensibile/importante.

Dacă, lucrând ceva de inginerie civilă, avem nevoie să desenăm peste harta satelitară furnizată prin facilitatea ,,Geographic Location’’, vom putea folosi mai-noul sistem de coordonate ,,Piscului70.Stereo’’ (pentru care ar trebui să definim UCS-ul cu atenţie, spre a se potrivi cu normele naţionale, în care axa X corespunde direcţiei nordului şi Y-ul corespunde estului).

Notabilă este şi nou-introdusa facilitate DigitalSign – semnarea digitală/electronică a desenelor, asumabilă pentru certificarea locală a conţinutului CAD, care funcţionează decent. Dar această noutate este doar un vârf de aisberg: AutoCAD 2016 aduce şi o mică reformă opţiunilor de securitate.

În caseta de dialog ,,Options’’ a apărut categoria ,,Security’’ (înlocuind anterioara ,,Executable File Settings’’), iar caseta de dialog ,,Security Options’’ ne oferă un control de tip slider pentru a ajusta nivelul de siguranţă privind fişierele executabile de care avem nevoie în lucru (,,apps’’-uri aduse din diverse surse).

Notăm o binevenită schimbare la tipărire: caseta de dialog ,,Plot’’ este prezentată implicit în formatul expandat, spre a nu mai fi nevoie să căutăm micuţul buton ,,More Options’’ din colţul dreapta jos.

Si exportarea proiectelor în formatele DWF şi PDF cunoaşte optimizări, inclusiv prin separarea dialogului lor şi prin accentuarea unor specifici­­tăţi utile privind rafinamentul tipografic (găsim parametri distincţi pentru conţinut vectorial şi respectiv rasterial!), manevrarea fonturilor şi gestionarea paragrafelor ori a hyper-link-urilor.

Alte optimizări

Comanda CoordinationModelAttach (CMATTACH) permite inserarea în desenul curent a referinţelor la modele de coordonare a inspectărilor/reviziilor. Formatele NavisWorks NWD şi NWC – create iniţial pentru acele subdomenii ale proiectării 3D care necesitau în mod deosebit inspectarea virtuală şi revizuirea modelelor 3D (CAAD, AEC, BIM, Plant Design) – completează platformele Autodesk Revit, AutoCAD şi MicroStation cu instrumente pentru deschiderea, survolarea, verificarea/măsurarea şi respectiv pentru adăugarea de comentarii colaborative în proiect (note tehnice/administrative). (Compania britanică NavisWorks, creatoarea acestei tehnologii de inspectare/revizuire, a fost achiziţionată de Autodesk în 2007.)

Ataşarea modelelor de coordonare se face similar ataşării de referinţe externe. (Apropo de XREF, reţinem, în paranteză, că variabila de sistem XREFOVERRIDE ne permite să controlăm mai riguros afişarea entităţilor din desenul ataşat ca referinţă, relativ la proprietatea ByLayer.)

Pentru a diferenţia cu uşurinţă între geometria desenului curent şi cea a modelelor de coordonare ataşate la proiect, vom putea folosi opţiunile ,,Color Fading’’ sau ,,Opacity Fading’’ (din categoria ,,Coordination Model’’ a meniului-ribbon), ceea ce va solicita în plus hardware-ul staţiei de lucru PC. (Apropo: ataşarea de modele de coordonare nu este suportată de sistemele lucrând pe 32 de biţi, iar pe cele de 64 de biţi trebuie să fie pornită accelerarea grafică hardware.)

Lucru esenţial, aflăm că odată cu AutoCAD 2016 a fost înlocuit algoritmul de renderizare: ,,Rapid RT’’ a luat locul tehnologiei ,,Mental Ray’’ din versiunile anterioare. Noul algoritm produce rezultate mai bune în privinţa renderizării geometriilor, materialelor şi a luminilor. La configurarea randării utilizatorului i se prezintă mai puţini parametri de controlat, în schimbul opţiunilor privind nivelul de reiterare sau timpul alocat (inclusiv cu opţiuni de rendering precum ,,best rendering in X minutes’’ sau ,,until user considers satisfactory’’).

Însă apar şi alte noi controale, precum cele pentru nivelul expunerii la lumină şi pentru balansul de alb (facilităţi împrumutate din tehnica fotografică). Emularea surselor de lumină în scena 3D cunoaşte optimizări şi prin componentele IBL (Image Based Lighting – corelarea iluminării modelului la iluminările sugerate de imaginea aleasă pentru fundalul scenei 3D) ori prin abilitatea de adaptare la rotirea cu 360o (adică optimizări de randare angajate pe măsură ce orbităm în jurul modelului).

Fereastra de randare foto-realistă a mode­lului 3D se controlează de-acum cu două comenzi concrete: RENDERWINDOW şi RENDERWINDOWCLOSE şi ea ne va permite să salvăm imagini intermediare sau să realizăm zoom-ări chiar în timpul renderizării. 


English summary

The paper presents the enhancements brought by the ’’AutoCAD 2016’’ release of the main Autodesk CAD software/platform. It points out the news from the graphical user interface (in ribbon-menu, in the state-bar, in the help subsystem), and it reveals the internal optimizations (including 2D representation and 3D rendering).

It is also presenting new commands and features, aiming to designing and managing (dimensioning, annotation, virtual inspection, collaboration, security). Improvements are brought in 3D point-clouds and also in 3D object sectioning.


Mircea Băduț este inginer,consultant CAD/IT



Accept cookie

Acest site web utilizează module cookie în scopuri funcţionale, de confort şi statistică.

Dacă sunteţi de acord cu această utilizare a modulelor cookie, faceţi clic pe "Da, sunt de acord". Termeni si conditii

Nu sunt de acord Accept doar cookie functional Da, sunt de acord