AutoCAD vs MicroStation?

CAD/CAM/CAE/PDM/PLM/ERP

de Mircea Badut

AutoCAD vs MicroStation?

În ultimele trei decenii, cele două platforme CAD, deşi rivale pe acest segment de piaţă, s-au stimulat reciproc, evoluţia lor datorându-se mai degrabă concurenţei mutuale decât dezvoltării contextului generic (al pieţei software şi al culturii utilizatorilor). Nu putem (şi nici nu vrem) să ne imaginăm ce ar fi însemnat oricare dintre ele în lipsa celeilalte. Iar faptul că atât AutoCAD-ul cât şi MicroStation-ul au propria istorie (cu origini în contexte diferite) înseamnă deopotrivă tărie (a maturităţii, a particularităţii) cât şi slăbiciune (a limitărilor moştenite). În cele ce urmează le vom pune alături, fără pretenţii de exhaustivitate, punctând atât particularităţi esenţiale cât şi de suprafaţă.

Împotriva lui versus

Canon vs Nikon? BMW vs Mercedes? AMD vs Intel? AutoCAD vs MicroStation? Tentaţia de a compara la modul combativ produse de vârf pe diverse segmente ale vieţii (comerciale) a fost mai mereu prezentă şi a consumat adesea energiile diverşilor fani şi analişti. Însă de cele mai multe ori căutarea de absoluturi este deopotrivă inutilă şi nefirească. Putem pune alături două produse pentru a le studia caracteristicile, şi eventual pentru a face o alegere la un moment dat, însă e bine să ne ferim de a emite sentinţe definitive. De cele mai multe ori judecăţile/ deciziile sunt făcute din anumite perspective ori în anumite contexte. Sau vor fi anulate de versiuni/ modele următoare ale respectivelor produse. (Da, camerele foto, automobilele, microprocesoarele şi software-urile aparţin unor segmente de piaţă atât de dinamice încât nu se poate fundamenta un „versus” pe termen lung.)

Restrângând chestiunea la cele două softwareuri CAD (produse de firmele Autodesk şi respectiv Bentley), vom afla încă un motiv de compromitere a „comparaţiei absolute”: originea, contextul informatic al apariţiei lor.

În ianuarie 1983 se ivea AutoCAD-ul, ca software destinat calculatoarelor IBM-PC, şi reţinem că în acei ani utilizatorul interacţiona cu PC-ul doar prin tastatură, într-o interfaţă cu potenţe grafice rudimentare, sub sistemul de operare DOS. Încă nu apăruse microprocesorul Intel 286 şi nici adaptorul video VGA. În 1985 (deci nu departe în timp) se ivea şi MicroStation-ul, însă el s-a dorit de la început o versiune pentru PC a software-ului CAD ce deja rula pe staţiile grafice (Intergraph/VAX, în acest caz, cu sistem de operare UNIX). Desigur că în acel prim deceniu, AutoCAD-ul, fiind mai suplu şi mai simplu, rula binişor pe aproape orice calculator PC, pe când MicroStation-ul necesita un hardware mai pretenţios, dar oferea utilizatorului o experienţă mai bogată. (Eu am „atins” prima oară versiunea 4 a lui MicroStation în 1994, iar interacţiunea grafică mi s-a părut uimitoare. Anterior, lucrasem cu AutoCAD 2.18, AutoCAD R10 şi AutoCAD R12.) De-abia după consacrarea sistemului de operare Windows 95 (sincronă cu implementarea tehnologiei OpenGL în Windows NT), cele două software-uri au avut condiţiile să concureze umăr la umăr.

Diferenţe esenţiale şi amănunte distincte

Extrem de puţini dintre utilizatorii care (din curiozitate sau din nevoie) au încercat cele două platforme CAD le-au păstrat acestora o prietenie echidistantă, iar aspectul este cât se poate de explicabil. „Ori fan, ori duşman!” Şi totul se datorează interacţiunii dintre om şi software, care în primele decenii a fost radical diferit. Atât de diferit încât familiaritatea cu AutoCAD-ul devenea handicap în apropierea de MicroStation. Şi invers. De-abia spre zilele noastre aspectul s-a mai estompat (mai ales odată cu apariţia lui MicroStation CONNECT Edition, în septembrie 2015, deşi la originea omogenizării interfeţelor grafice găsim mai degrabă Microsoft Office şi Windows, cu al lor meniu ribbon, pe care AutoCAD-ul l-a asimilat începând cu ediţia 2009).

Diferenţa fundamentală dintre cele două software-uri constă în derularea comenzii de editare grafică (comanda de creare/modificare a unei entităţi grafice): dacă la AutoCAD este un dialog serial (utilizatorul parcurge fluxul comenzii pas cu pas, alegând pe rând opţiuni şi furnizând valori numerice, asistat îndeaproape de mesaje/prompter), la MicroStation apelul unei comenzi deschide o casetă de dialog non-modal (concept esenţial!), iar în această casetă utilizatorul poate să aleagă opţiunile şi parametrii comenzii în orice ordine, adică într-o abordare aparent paralelă. Dacă la AutoCAD comanda se termină după alegerea ultimei opţiuni sau după introducerea ultimului parametru din seria respectivă, la MicroStation comanda îşi face efectul final de-abia după furnizarea unui click de mouse liber în suprafaţa de lucru (un click-stânga pentru confirmarea comenzii sau un click dreapta pentru abandonare). Descriindu-l textual aici, îmi dau seama că dialogul non-modal pare aiuritor, însă văzând cât de explicit şi de sugestiv evoluează entitatea grafică pe măsură ce utilizatorul stabileşte/modifică parametri/opţiuni, simţim atuurile abordării Bentley. (Da, previzualizarea dinamică a entităţii curente a fost prezentă în MicroStation încă de la începuturi.) De asemenea, până să devină hardware-ul PC-ului suficient de performant încât utilizatorul să-şi permită menţinerea activată a modurilor de prindere pe puncte geometrice (AccuSnap), sub MicroStation tentativa de prindere a geometriei se făcea prin apăsarea simultană a butoanelor stânga-dreapta ale mouse-ului. (Astăzi ne pare ciudată o astfel de manevră, însă oricum era mai simplă decât introducerea cuvintelor-cheie OSnap din AutoCAD.) Dar prin optimizările grafice aduse succesiv platformei de la Autodesk începând cu ediţia AutoCAD 2006 (cea care aducea „dynamic input” lângă cursorul de mouse), diferenţa de interacţiune dintre cele două medii CAD s-a atenuat tot mai mult.

Tabel de echivalenţă a termenilor-cheie

Dincolo şi dincoace de patimi

Desigur, multe dintre elementele distincte ale celor două medii CAD pot deveni, în anumite contexte, aspecte de departajare clară (iar în cele ce urmează vom puncta câteva astfel de situaţii). Însă este preferabil să nu pierdem din vedere esenţialul (pentru a nu ajunge să nu vedem pădurea din cauza frunzelor din copaci). Şi esenţialulul este că oricare dintre cele două software-uri ne poate ajuta să realizăm cvasitotalitatea sarcinilor ce ni se cer prin activitatea de proiectare şi că disjuncţia lor este mai degrabă una de formă decât de fond.

O primă menţiune comparativă, sintetizată prin decantarea observaţiilor de la utilizatorii celor două medii CAD, reliefează faptul că AutoCAD-ul este mai potrivit pentru desenare 2D, iar MicroStation- ul este mai bun la modelarea 3D. Sunt multe argumente aici, mai ales de partea... 3D. Însă parcă v-aş povesti mai degrabă despre 2D. Apariţia uneltei AccuDraw (în „MicroStation 95”) aducea platformei CAD de la Bentley un avantaj covârşitor în controlarea intrărilor de coordonate geometrice, cu beneficii substanţiale în desenarea 2D (în drafting, carevasăzică). Însă peste doi ani, Autodesk-ul reuşea să răspundă provocării cu mecanismele „Object Snap Tracking” şi „Temporary Tracking” (din AutoCAD R14), care aveau să fie desăvârşite în „AutoCAD 2000”, iar de atunci facilitatea de intersecţie virtuală dinamică astfel obţinută – ca artificiu esenţial pentru desenarea 2D – a rămas neegalată.

Aflăm că sub MicroStation putem recurge la autoreferenţierea fişierului-desen curent, ceea ce va facilita anumite situaţii de lucru (vederi cu detalii, perspective particulare asupra proiectului etc.). De asemenea, aspectele ce ţin de colaborare, precum folosirea aceloraşi resurse (prin reţeaua de calculatoare sau prin internet/web), sau propagarea standardelor par a fi ceva mai dezvoltate în Microstation (fişiere de configurare, biblioteci de entităţi, straturi, biblioteci de celule, stiluri de linie, fonturi etc.).

Uneori moştenirea trecutului se poate manifesta ca povară: în AutoCAD, comenzile de controlare a panoramării (Zoom şi Pan) devin parte a şirului principal de comenzi, interpunându-se în fluxurile comenzilor UNDO şi REDO (ceea ce devine deranjant când folosim intens anularea/refacerea comenzilor de proiectare), pe când la MicroStation ferestrele de vizualizare (View) au propriile şiruri Undo/Redo.

De partea AutoCAD-ului, vom nota o mai bună geo-localizare în harta satelitară oferită ca serviciu web, dar şi opţiunile pentru importarea informaţiei grafice şi textuale din fişierele PDF. Însă, apropo de formatul Adobe PDF, contabilizăm de partea lui MicroStation abilitatea de a importa forme 3D interactive în PDF. (Despre PDF-3D scriam în revista T&T nr.1/2016.)

Mai notăm o diferenţă, din perspectivă comercială de această dată: licenţa de software AutoCAD poate fi astăzi obţinută doar ca abonament, pe când MicroStation-ul poate fi achiziţionat şi ca licenţă perpetuă (deşi conceptul de abonament SELECT are acolo o etate respectabilă).

Fără sentinţă

Da, de cele mai multe ori putem lăsa deoparte afinităţile subiective şi ne putem face treaba cu oricare dintre cele două medii software. Ambele folosesc aceleaşi concepte de lucru CAD, ambele permit interschimbarea de informaţii (AutoCAD-ul actual poate deschide fişiere DGN, iar MicroStationul lucrează nativ cu fişierele DWG). Mai degrabă contextul exterior ne va impune una dintre platformele CAD, care context poate fi contractual/comercial (cerinţa partenerului/clientului; existenţa de licenţe software în dotarea organizaţiei; bugetul pentru instruire) sau cultural (cunoaşterea de către proiectanţi/colaboratori a unui anume software).

Mai mult, vom observa că ambele software-uri constituie platforme pentru soluţii CAD profilate – BIM/AEC, GIS, MCAD, PlantDesign etc. –, iar despre multe dintre aceste soluţii am scris în chiar revista Tehnica & Tehnologie. Plus că, aspect de modernitate, ambii producători pun la dispoziţia utilizatorilor o serie de servicii web/cloud utile în practică.


Accept cookie

www.ttonline.ro utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru.

Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a www.ttonline.ro cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera
circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru, te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie.

Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Îți mulțumim pentru acest accept și nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.