Despre AutoCAD 2020

CAD/CAM/CAE/PDM/PLM/ERP

de Mircea Badut

Despre AutoCAD 2020

Ne-am obişnuit ca în fiecare primăvară compania Autodesk să lanseze câte o ediţie nouă a software-ului amiral, sufixat cu anticipaţie. Doar că în domeniul CAD vremea surprizelor a cam trecut, software-urile ajungând la o anume maturitate. Aşa încât noutăţile aduse de AutoCAD 2020 nu sunt revoluţionare, ci vizează în principal rafinarea unor facilităţi substanţiale lansate în ediţia anterioară.

Despre interfaţa grafică

Înainte de a vorbi despre interfaţa grafică, vom observa (aşa cum bănuiam de anul trecut, de la recenzia MicroStation) că nu mai există versiune de AutoCAD pentru PC-urile pe 32 de biţi, ci rulează doar pe Windows-urile pe 64 de biţi. Tot aici notăm scurt că formatul fişierului-desen a rămas neschimbat, respectiv AutoCAD 2018.

La prima inspectare a interfeţei grafice cu utilizatorul, noul software ni se arată identic cu cel pe care vi l-am prezentat în urmă cu un an, adică AutoCAD 2019. Meniul-ribbon, iconurile, ferestrele de dialog, toate se prezintă la fel şi lucrează cu utilizatorul în maniera cunoscută, acoperind mai toate situaţiile imaginabile. Da, şi această constanţă în aspectul GUI vădeşte maturitatea software-ului. Totuşi, cele două teme de colorare propuse de Autodesk pentru interfaţa grafică (dar în special Dark, tema implicită) aduc noi tente de culoare şi câteva rafinări privind claritatea afişării.

La o analiză mai detaliată am găsit o diferenţă în GUI, notabilă prin faptul că se referă la cea mai de sus zonă a ferestrei AutoCAD: facilitatea Workspace Switching, prin care comutăm între spaţiile de lucru (adică între cele trei profile de lucru ale interfeţei grafice: Drafting & Annotation, 3D Basics şi 3D Modeling), nu se mai află implicit în Quick Access Bar, ci doar în bara de stare, ceea ce cred că nu este o alegere inspirată. Dar software-ul este destul de flexibil încât să permită utilizatorului să repună facilitatea la locul ei firesc, dacă ştie că va folosi AutoCAD-ul şi pentru proiectare tridimensională.

Încheiem secţiunea GUI cu observaţia că odată cu noua ediţie de AutoCAD au fost îmbunătăţite şi o serie de palete şi casete de dialog (precum Block Insertion, Purge, Save Drawing, etc).

Optimizări substanţiale

Ediţia AutoCAD 2020 nu aduce noutăţi revoluţionare la crearea/editarea de obiecte grafice, însă în cele ce urmează vom vedea câteva îmbunătăţiri propuse altor aspecte practice ale proiectării.

Caseta de dialog pentru inserarea de blocuri a fost reproiectată pentru o mai bună previzualizare a blocurilor. (În AutoCAD blocul este un concept evoluat, constând într-un grup de entităţi grafice definit pentru reinserare multiplă în desen, şi având eventual atribute textuale/numerice anexate. Un exemplu cu aplicare în arhitectură: blocurile definind uşi sau ferestre, şi care se inserează în mai multe instanţe cvasi-identice în proiect.) Paleta Insert ajută la găsirea mai rapidă a blocurilor şi la inserarea de blocuri multiple (inclusiv prin opţiunea Repeat Placement). Paleta pune la dispoziţie trei tab-uri (etichete pe marginea stângă a casetei de dialog), iar utilizatorul poate astfel să acceseze mai rapid blocuri: definite în desenul curent (Current Drawing); inserate recent (Recent Blocks, şi nu doar din sesiunea de lucru curentă); existente în alte desene (Other Drawing). Utilizatorul poate controla acest manager de blocuri, inclusiv eliminând din lista MRU blocurile pe care le consideră inutile. Partea de sus a paletei de dialog oferă două facilităţi: comutarea tipurilor de afişare şi un câmp editabil pentru filtrarea numelor de blocuri. (Şi ne amintim că afişarea galeriei de blocuri în panoul Block > Insert (din meniul-ribbon) este o adiţie relativ recentă în şirul de AutoCAD-uri primăvăratice.)

Una dintre noutăţile AutoCAD pe care vi le prezentam în 2018 viza comanda PURGE, pe care o folosim de obicei spre finalul proiectului pentru a curăţa fişierul-desen de entităţi/definiţii rămase nefolosite din sesiunile de lucru anterioare. (Evident, PURGE este o comandă pentru perfecţionişti.) Ei bine, caseta Purge cunoaşte acum o reorganizare care ne uşurează curăţarea desenului: a fost schimbată orientarea comenzilor/opţiunilor şi s-a adăugat o zonă de previzualizare a entităţiilor. (Îmi adun cu greu cuvintele să exprim cât de bine-venită este această facilitate de afişare a entităţilor problematice în caseta PURGE: blocuri, stiluri de linie, stiluri de cotare, etc.) De asemenea, pentru obiectele care nu pot fi purjate, caseta oferă informaţii adiţionale utile, iar butonul Select Objects ne ajută să obţinem un zoom asupra acestora.

Şi facilitatea pe care o anunţam atunci ca fiind cea mai puternică dintre cele aduse de AutoCAD 2019, adică Drawing Compare (prin care utilizatorul poate compara două versiuni ale unui desen/proiect, oricât de complex, pentru a identifica diferenţele dintre ele), vine acum într-o casetă reproiectată pentru a fluidiza editarea desenelor. Opţiunile şi butoanele au fost mutate din meniul-ribbon într-un toolbar andocabil în antetul ferestrei de desenare, iar majoritatea au fost şi reorganizate. Utilizatorul poate comuta din toolbar procesul de comparare şi poate alege modalitatea de afişare a diferenţelor prin controlul Settings. Angajând această facilitate, am putea chiar şi să importăm în desenul curent entităţile identificate prin operaţia de comparare (iar marcajul acestora din paleta de comparaţie se va actualiza imediat pe starea neutră).

O altă noutate o putem remarca la folosirea comenzii MEASURE, cu care facem măsurători interactive în cadrul proiectului. Este vorba despre opţiunea Quick Measure, cu ajutorul căreia putem vizualiza rapid cote, distanţe şi unghiuri în desenul 2D. Când opţiunea este activată (şi implicit ea este activată), în apropierea cursorului de mouse ne apar în mod dinamic toate măsurătorile posibile între elementele din acea vecinătate, atât în interiorul cât şi în exteriorul geometriilor. Efectul este uimitor, şi utilitatea remarcabilă!

Şi închidem secţiunea semnalând noutăţile apărute la salvarea fişierului-desen şi care vizează funcţia Save-to-Web-and-Mobile: de acum în lista destinaţiilor posibile pentru salvare putem avea şi servicii de stocare cloud, precum Dropbox, Google Drive sau OneDrive; în fişierele salvate pentru acces web sau prin dispozitive mobile pot fi incluse şi desenele referinţă externă (Xref); există opţiune de control pentru anularea salvării când se lucrează în perimetrul unei organizaţii cu politică de restricţionare.

Despre lucrul în 3D

La primele inserări de obiecte tridimensionale în spaţiul de lucru (sferă, cilindru, con; preluate din meniul workspace-ului 3D Basics) am fost surprins de numărul redus de vertexuri şi faţete cu care mediul CAD aproxima respectivele suprafeţe 3D, şi am crezut că a făcut aceasta nedetectând corect adaptorul video pentru accelerare hardware. Însă interacţiunile ulterioare au lămurit lucrurile. Selectarea unui astfel de obiect, făcută având deschisă paleta Properties (care paletă se obţine apelând comanda Properties din meniul contextual al entităţii selectate), mi-a arătat că obiectul 3D inserat este o entitate de tip mesh (reţea de aproximare, ci nu solid 3D), iar în meniul-ribbon a apărut un panou adiţional prin care puteam fie să îndesesc reţeaua de aproximare 3D, fie să transform entitatea într-un solid 3D. (Notăm deci şi adaptarea dinamic-contextuală a meniului-ribbon.)

Astfel am obţinut o entitate tridimensională mai inteligentă în privinţa modelării (aptă inclusiv de operaţii boolean-e), iar în caseta Properties am putut remarca opţiunea History, prin care putem înregistra eventualele transformări aplicate entităţii (deci cu valenţe în feature modeling-ul specific software-urilor MCAD). Dar acesta a fost doar un fapt-divers din primele contacte cu AutoCAD Qubit Beta. Dincolo de această sincopă instructivă, comenzile din workspace-ul 3D Modeling, prin mulţimea lor şi prin opţiunile de lucru, sunt convingătoare privitor la abilităţile de proiectare tridimensională, mai ales în contextul unui software CAD cu destinaţie generală (deci nespecializat strict pe vreo disciplină 3D, precum arhitectura sau ingineria mecanică).

Optimizări interne

Ca de obicei, noul AutoCAD vine cu optimizări ale performanţei de afişare a conţinutului grafic. Aflăm şi că funcţionează corect folosind tehnologiile DirectX (Dx9, Dx11), că se poate adapta imediat monitoarelor de rezoluţie înaltă (4K), inclusiv în configuraţii dual-monitor. Afişarea grafică – controlată la nevoie prin utilitarul Graphics Performance (accesabil din bara de stare) – vine de acum în trei moduri, care se adaptează (automat dar şi sub eventualul reglaj al utilizatorului) pentru a afişa cât mai bine imaginile 2D şi 3D, inclusiv referitor la haşurile cu umpleri în gradient sau la imaginile inserate în proiect ca fundal sau ca material de texturare/drapare. În caseta Graphics Performance, pe lângă setările Advanced Mode şi Basic Mode, a apărut şi nivelul Intermediate Mode, care conciliază automat o serie de parametri grafici pentru a optimiza afişarea.

La final de recenzie notăm şi suportul AutoCAD 2020 pentru dezvoltarea de aplicaţii: ActiveX, JavaScript, ObjectARX, .NET şi AutoLISP.


Accept cookie

www.ttonline.ro utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru.

Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a www.ttonline.ro cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera
circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru, te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie.

Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Îți mulțumim pentru acest accept și nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.