ENOVIA -gestionarea proiectelor tehnice

CAD/CAM/CAE/PDM/PLM/ERP

de Mircea Badut

ENOVIA -gestionarea proiectelor tehnice

La proiectarea unui automobil nou (aici incluzând şi pregătirea fabricaţiei) participă câteva zeci de ,,actori’’, iar pentru un avion de linie se strâng câteva sute. Iar când (sau mai curând pentru că) produsul trebuie realizat repede şi eficient, marii producători trebuie să recurgă la soluţii informatice cu care să administreze această imensă colecţie de resurse (resurse umane, tehnologice, comerciale etc). Pentru suita de software-uri de la Dassault Systèmes – folosită (probabil cel mai) frecvent în industriile automobilelor, aviatică şi navală – există un software care realizează acest management: ENOVIA.

Dincolo de MPM şi PDM

În ultimii ani, paradigma PLM (product life-cycle management) a înlocuit grupul CAD/CAE/CAM tocmai pentru a sublinia necesitatea abordării integrate a realizării de produse (descurajând deci acea abordare a proiectării izolată de celelalte faze din devenirea produselor: analiza tehnică şi fabricaţia). Concomitent, grupului în cauză i s-a adăugat acronimul PDM (product data management), ca un complement indispensabil in formatizării întreprinderilor care proiectează şi produc. (Şi bănuim că abrevierea PLM nu a înlocuit rapid şirul CAD/CAE/CAM/PDM tocmai datorită sugestivităţii mai puţin evidente.) Oricum, cerinţele de eficienţă (în termeni de viteză la obţinerea produselor şi de economie a costurilor) se aliază astăzi cu oportunităţile tehnice de comunicare şi împing lucrurile înspre o integrare tot mai completă şi spre o colaborare cât mai viguroasă (cantitativ şi operativ). Astfel că – acolo unde se concep şi se fabrică produse complexe – devin necesare instrumente informatice  integrate în familia de software-uri tehnice (de proiectare, machetare, simulare, studiere, documentare, de control al maşinilor-unelte de fabricaţie), care să gestioneze proiectele, să administreze resursele implicate, să creeze punţi între departamente şi între oameni. Se poate deci face analogia cu soluţiile PPM (project planning and management) sau chiar MPM (manufacturing process management). Numai că ENOVIA este un picuţ mai mult decât toate acestea.

 

Integrare şi imersare

Desigur, după instalarea modulelor ENOVIA şi integrarea acestora cu software-urile tehnice adiacente (CATIA, SIMULIA, DELMIA – din familia Dassault Systèmes, sau cu software-urile altor furnizori de soluţii PLM), pentru utilizator (fie acesta manager de proiect, sau actor de diversă speţă la scenariul proiectului) legăturile pe care le va face sistemul informatic între procese nu-şi vor mai arăta explicit traseul/suportul, colaborarea putând implica destul de liber staţii de lucru din LAN, servere din întreprindere, cloud-ul multinaţionalei sau al furnizorului de software PLM, conexiuni VPN şi servicii internet. ENOVIA intermediază între proiectanţi, stilişti, ingineri, specialişti, economişti, clienţi, respectiv conectând antreprenori, producători, furnizori, parteneri, subcontractori, beneficiari, organisme de reglementare ş.a.m.d. Iar în rândurile următoare spicuiesc (aleatoriu) o serie de facilităţi pe care ni le pune la dispoziţie, în diverse scenarii lucrative. Însă, înainte de aceasta, se cuvine să menţionez că ne referim la versiunea actuală, ENOVIA V6, care beneficiază de platforma 3DEXPERIENCE – aceeaşi care reformează anul acesta familia CATIA de soluţii CAD/CAE/CAM şi despre care specialiştii ştiu (sau pot afla) că atinge un nivel înalt de integrare (ori, din altă perspectivă, de dimersiune) în proiectarea tridimensională. De asemenea, voi spune că în bună măsură interfaţarea cu utilizatorul se realizează prin browser-ul standard de internet, şi într-o manieră intuitivă şi comprehensivă.

 

Din mulţimea de utilităţi

Entitatea,,atomică" cu care lucrează ENOVIA – ca platformă de colaborare la derularea proiectelor tehnice – este task-ul, iar pentru fiecare sarcină de lucru definită sistemul ne permite să vizualizăm: legături cu alte task-uri (adiacente în flux sau din fluxuri paralele), resursele alocate şi planificarea temporală. De fapt, tot astfel de informaţii trebuie să completăm (sau să preluăm) şi atunci când definim, ca manageri de proiect, sarcini în fluxul organizaţiei. Având în vedere funcţia PPM, software-ul facilitează şi monitorizarea task-urilor planificate. Putem defini condiţionări temporale (sau de epuizare a resurselor) la derularea sarcinilor. Anumite task-uri pot figura ca fiind critice, atunci când eventuala lor modificare ulterioară ar afecta alte task-uri. De asemenea, putem marca unele sarcini ca fiind importante în fluxul global al proiectului, aceste mile-stones având caracterul unor elemente de ierarhizare verticală. În gama facilităţilor de planificare şi de management de proiect vom găsi şi funcţii mai înalte: gestionarea de fluxuri paralele; definirea de intercondiţionări între resurse (umane, tehnice, tehnologice, informatice, financiare) participând la fluxuri sau chiar la proiecte paralele; identificarea de resurse de timp pentru actorii implicaţi în fluxurile de proiecte; evaluarea efectelor aplicării de modificări asupra task-urilor. Această ultimă facilitate – urmărire a simulărilor de scenarii alternative (what-if) – se constituie ca unealtă deosebită pentru optimizarea pe parcurs a proiectelor (inserarea de tehnologii noi, identificarea de resurse operaţionale, exploatarea de timpi,,morţi’’ tehnologici/logistici, valorificarea de opţiuni multi-tasking etc).

Printre demonstraţiile cu ENOVIA care m-a impresionat, menţionez experienţa definirii de proiecte noi. Mai întâi că beneficiem de şabloane predefinite care deja presupun structuri de faze majore de proiectare/dezvoltare de produs şi având completate o serie de detalii contextuale. (Aici fac o paranteză: pentru organizaţiile având conştient implementat un sistem de management al calităţii, gen ISO 9001, sistemul va fi intens completat cu şabloane de proiecte noi.) Apoi – cel mai spectaculos – că cerinţele de proiect (provenite de la client/partener) pot fi preluate semiautomat din documente de text cursiv (gen Microsoft Word): se identifică capitole de specificaţii şi se marchează cerinţele (ceea ce presupune captarea cuvintelor-cheie din documentul originar). ENOVIA va importa aceste capitole din acel document (pregătit printr-un proces asemănător definirii XML) şi ne va asista să validăm cerinţele de proiect preluate, verificându-le în contextul (regulilor) organizaţiei. Apoi vom conecta cerinţele cu procesele şi resursele necesare fazelor de proiect: completăm sarcini, asociem resurse, definim conexiuni între entităţi.

Impresionantă – mai ales pentru responsabilii/managerii din producţie – este sintetic o proprietate numită,,traceability’’ (uneori impropriu tradusă prin trasabilitate), ce răspunde unei cerinţe vitale: aceea de a şti oricând în ce stadiu se află proiectul, în ce fază se află produsul, unde se găseşte şi cât este de ocupată/disponibilă o(rice) resursă.

 

Cooperarea cu modulul CAD

În mediul de proiectare CATIA vom accesa meniul ENOVIA pentru a prelua sarcina asignată în cadrul proiectului, respectiv pentru a crea (sau pentru a modifica) o piesă sau un subansamblu. După ce realizăm respectiva componentă de proiect avem posibilitatea de a deschide ansamblul pentru a o insera în el (în maniera MCAD familiară, dar supravegheată de ENOVIA). De fapt, aici ENOVIA se interpune ca un PDM, documentele CAD fiind gestionate şi relaţionate de sistemul de management al proiectului. Astfel, avem o gestionare a versiunilor de documente (util pentru piese/subansambluri modelate 3D în mai multe sesiuni de lucru), precum şi o administrare/controlare a drepturilor de acces la documente (în cadrul workspace-urilor şi conform diverselor reguli, inclusiv privind proprietatea intelectuală). Apoi – pentru că vorbim de un mediu de lucru multi-utilizator, cu intensă şi nelimitată colaborare, ENOVIA gestionează şi aspectele de ,,collaborative design’’: blochează componentele de proiect CAD pentru diverse faze şi diverse roluri (previne deci accese/modificări concurente sau neconforme cu intenţiile PLM), monitorizează, documentează şi semnalează modificările ce se operează asupra componentelor. Astfel, sistemul ne va semnala – inclusiv în sesiunea CATIA de lucru cu (sub)ansamblul – modificările operate asupra componentelor (indiferent că modificările sunt realizate sau nu pe acelaşi meridian terestru). De asemenea, ENOVIA gestionează şi actualizările desenelor tehnice 2D generate din modelul 3D al ansamblului proiectat sub CATIA, realizând inclusiv şi completări/actualizări ale datelor din cartuşele desenului tehnic. (Facem o paranteză pentru a spune că firma Toyota, în contextul migrării spre versiunea V6, a renunţat complet la desenele tehnice filare, vederile din documentaţiile tehnice fiind de-acum vederi randate, însă completate cu detaliile necesare fabricaţiei.)

Reţinem că multe vederi/desene ale proiectului pot fi accesate (vizualizate) din ENOVIA şi fără prezenţa software-ului CATIA (folosind eventual viewer-e gratuite pentru modele 3D). De altfel, sistemul poate genera fişiere PDF şi STEP ca documente ataşate task-urilor. Apropo, regăsim din noufacilităţi PDM: task-urilesuntcompletate cu o serie de atribute (relevante pentru proiectarea constructivă şi tehnologică) extrase automat din documentele/procesele CATIA.

Şi finalizăm amintind o funcţie de gestionare a fluxului colaborativ: ENOVIA permite definirea de evenimente despre care utilizatorul este notificat (evenimente referitoare la modificări de proiectori la condiţionări temporale), iar mesajul e-mail de notificare poate conţine în mod automat informaţii (PDM sau chiar CAD) facilitând înţelegerea şi tratarea  evenimentului.


Mircea Băduț este inginer, consultant CAD/IT



Accept cookie

Acest site web utilizează module cookie în scopuri funcţionale, de confort şi statistică.

Dacă sunteţi de acord cu această utilizare a modulelor cookie, faceţi clic pe "Da, sunt de acord". Termeni si conditii

Nu sunt de acord Accept doar cookie functional Da, sunt de acord