Fusion 36

CAD/CAM/CAE/PDM/PLM/ERP

de Mircea Badut

Fusion 36

Desprinsă anterior din Autodesk Inventor, tehnologia Fusion a fost răspunsul companiei Autodesk la schimbarea de paradigmă ce bântuia piaţa MCAD la sfârşitul deceniului trecut. Capabilităţi Direct Modeling puternice, dar şi păstrarea potenţelor de modelare „feature- based” din Inventor; o interfaţă fluidizată prin simplificare; plus o strategie de comercializare curajoasă – acestea aveau să constituie premisele pentru succesul soluţiei Fusion. Mai mult, urmând modelul lui Microsoft Office 365, în anul 2013 software-ul se transformă în Fusion 360, devenind o modernă soluţie „cloud-based“. MIRCEA BĂDUŢ inginer,consultant CAD/IT

Descendenţă mutantă

Aşa cum notam pe atunci în revista T&T, în februarie 2009 Autodesk dezvăluia lumii răspunsul său la curentul „Direct Modeling” ce bântuia MCADul global, curent reliefat tot mai pregnant prin observațiile analiștilor și clienților CAD referitoare la încorsetările impuse de sistemele MCAD parametrice bazate pe entităţi de modelare înşiruite secvenţial. Iar în anii ulteriori aveam să observăm insistenţa cu care Autodesk promova noul produs: tot în revista T&T, menţionam că AutoCAD 2012 include Autodesk Inventor Fusion în mod gratuit în pachetele sale comerciale.

Pe lângă accesibilitatea sa comercială (vedeţi caseta), un atu al software-ului Inventor Fusion era ambiţia sa de a acoperi întregul proces de dezvoltare a produselor prin integrarea facilităţilor CAD, CAM şi CAE. Un alt avantaj avea să fie adus de ediţia Fusion 360: abilitatea de conectare la resursele cloud-computing oferite de Autodesk ca servicii gratuite pentru utilizatori. Plus faptul esenţial că astfel soluţia MCAD devenea accesibilă şi pentru platforma Mac (nu doar pentru Windows/PC).

Costul abonamentelor de licenţiere Fusion 360 şi Inventor:

Inventor – 1.935 dolari/an

Fusion 360 – 310 dolari/an

Fusion 360 Ultimate – 1.535 dolari/an

Versiunea Ultimate oferă în plus o serie de facilităţi profesionale: simulare (CAE), fabricaţie (CAM) şi Generative Design.

De la Inventor la Fusion 360

Numit iniţial „Inventor Fusion”, software-ul părea o soluţie desprinsă din modelorul de solide Inventor. Însă atât revoluţia „direct modeling”, cât şi adiţia ulterioară a celeilalte paradigme ambiţioase,„generative design” (amintită în mai mute recenzii de sofware-uri MCAD din T&T) aveau să distingă tot mai categoric soluţia Fusion. Astăzi, Fusion 360 şi Inventor sunt foarte populare, nu doar pentru inginerii proiectanţi din industrie ci şi printre hobby-ştii tipăririi 3D. Şi vom vedea câteva aspecte comparative.

După experienţa a două decenii, Autodesk Inventor ni se arată ca un software consacrat, cu facilităţi puternice de modelare parametrică, de creare a formelor neconvenţionale şi de modelare directă. (Da, Inventor-ul are propriile abilităţi Direct Modeling). El include facilităţi mature de lucru cu ansambluri mari, dar şi funcţii de simulare/testare a prototipului virtual proiectat (CAE).

Fiind, la cei cinci ani ai săi, un produs mult mai tânăr, Autodesk Fusion 360 poate acoperi mai toate operaţiile de care este capabil Inventor-ul, însă aspectul mai elegant şi interfaţa mai suplă îl fac mai atractiv (mai accesibil).

Un aspect esenţial este că Fusion-ul actual poate stoca fişele de lucru în cloud, respectiv prin serviciul cloud-computing oferit de Autodesk clienţilor săi. Astfel, utilizatorul poate lucra atât pe staţia PC de la serviciu, cât şi pe notebook-ul folosit acasă sau în deplasări. Mai mult, atât modelele 3D proiectate, cât şi celelalte resurse de proiectare pot fi astfel puse la dispoziţia colaboratorilor, indiferent unde se află aceştia. (La nevoie, Fusion 360 poate lucra şi decuplat, offline, însă pentru aceasta va trebui să facem explicit sincronizarea între stocarea locală şi cea cloud).

Însă nu pierdem din vedere că pentru proiecte de complexitate ridicată soluţia Autodesk Inventor este totuşi cea recomandată. De exemplu, din perspectiva scalabilităţii proiectului, abordarea mai riguroasă din Inventor favorizează organizarea componentelor de proiect (piese sau subansambluri), cu efect favorabil în modul de aplicare a modificărilor la proiectele de ansambluri mari, având chiar şi sute de componente. O diferenţiere evidentă observăm şi din perspectiva standardizării industriale: multe dintre entităţile de proiectare din Inventor sunt profilate pentru aplicare industrială, pe când abordarea relaxată a Fusion-ului îl face mai potrivit pentru aplicări mai nonconformiste. (De exemplu, crearea unei găuri filetate are doar câteva presetări standard în Fusion, pe când Inventor-ul oferă profesioniştilor o gamă exhaustivă de tipuri tehnice.) Şi în privinţa simulărilor la solicitări mecanice (CAE/FEA), Inventor-ul pune la dispoziţie mai multe opţiuni şi posibilităţi de testare.

Deşi se poate spune că teoretic orice model creat în Inventor poate fi realizat şi în Fusion 360, cele două produse se diferenţiază destul de net şi se adreseazăunor audienţe distincte. Fusion-ul pare mai potrivit pentru cei care proiectează întâmplător decât pentru proiectanţii de rutină. Proliferarea printing-ului 3D, cu efectul democratizării activităţilor de concepţie şi de proiectare, constituie o motivaţie pentru succesul lui Fusion 360 printre hobby-iştii prototipurilor 3D.

Evident, Inventor-ul rămâne opţiunea predilectă pentru profesioniştii din mediul industrial. Însă existenţa în Fusion a facilităţilor de proiectare generativă (asupra cărora vom reveni spre final) îl face şi pe el compatibil cu mediul profesional, şi anume în proiectarea de concept, respectiv la versionarea şi validarea prototipurilor, faze necesare/recomandate înaintea lansării în producţie.

Capabilităţi de proiectare Fusion-360

  •  Schiţarea profilelor generatoare: crearea şi modificarea schiţelor de profile 2D care vor defini entităţile 3D; aplicarea de constrângeri geometrice şi dimensionale în profilele generatoare.
  •  Modelare parametrică: crearea de entităţi 3D de modelare bazată pe istoric (extrude, revolve, loft, sweep etc.) şi gestionarea acestor entităţi (inclusiv actualizarea lor la introducerea modificărilor de proiect).
  •  Sheet metal: proiectarea carcaselor şi a pieselor din tablă folosind operaţii specifice prelucrării tablei; documentarea tehnologică a semifabricatului şi a operaţiilor de ştanţare/deformare a tablei.
  •  Modelarea de forme libere: crearea de suprafeţe 3D neconvenţionale ca părţi (subdiviziuni) ale modelului folosind algoritmi T-Splines; îndesirea/controlarea feţelor T-Spline.
  •  Direct modeling: modificarea sau repararea geometriilor importate din alte formate de fişiere CAD.
  •  Mesh modeling: editarea şi repararea modelelor mesh importate sau a celor obţinute din nori de puncte 3D (fişiere STL, OBJ etc.).
  •  Modelarea de suprafeţe 3D: crearea şi modificarea de suprafeţe parametrice pentru definirea, repararea şi racordarea geometriilor existente în proiect.
  •  Asamblare: proiectarea de ansambluri mecanice în abordare bottom-up (de la componente înspre ansamblu) sau în abordare top-down (de la conceptul de ansamblu înspre detaliile componente); simularea cinematică a ansamblului.
  •  integrare cu proiectarea PCB: proiectarea plăcilor de circuit electronic imprimat direct în mediul Fusion 360; sincronizarea bidirecţională a modificărilor din proiectul circuitului electronic (EDA).

Proiectare generativă cu Fusion

În articolul despre SolidWorks din T&T nr.1/2018 conchideam că Generative Design transformă software-ul MCAD într-un sistem expert. Un fel de Inteligenţă Artificială, dacă admitem o licenţă frivolă în contextul nostru profesional. Pe website-ul Autodesk chiar găsim o exprimare interesantă: „Proiectarea generativă imită abordarea evoluţionistă a naturii”. Pentru aceasta, sistemul CAD generează o mulţime de alternative ale proiectului pornind de la ideile de concept iniţiale şi simulând dezvoltarea proiectului în diferite feluri şi abordări, şi totodată ne asistă alegând dintre aceste alternative pe cele care îndeplinesc o serie de cerinţe conceptuale. Pe lângă ideea de pornire pentru piesă/ansamblu (idee considerată cât mai abstract, precum un sistem „black-box” definind sublimat funcţia viitorului produs), proiectanţii introduc în software-ul „generative design” obiectivele proiectului, împreună cu o serie de parametri esenţiali, precum materialele folosibile, metodele de fabricaţie, constrângeri de costuri, constrângeri de timp, constrângeri de greutate, etc. Pe baza acestor elemente de intrare, software-ul explorează toate permutaţiile posibile ale deciziilor/soluţiilor de proiectare, generând intern o mulţime de alternative. (Subliniem că este mai mult decât optimizarea topologiei, TO, despre care scriam anterior, întrucât printre constrângeri avem şi aspecte de natură negeometrică.) Tehnologia Generative Design testează toate acele alternative de proiectare pentru conformarea cu obiectivele şi cu constrângerile introduse, şi alege opţiunile/variantele cele mai potrivite. Se spune că este chiar capabilă să înveţe la fiecare iteraţie, din fiecare decizie, ceea ce ar însemna chiar valenţe IA.

Revenim la Fusion-360, notând posibilităţile concrete de proiectare generativă:

  •  Definirea obiectivelor proiectului: identificarea şi schiţarea obiectivelor, definirea constrângerilor, stabilirea materialelor, completarea opţiunilor de fabricaţie;
  • Generarea şi explorarea alternativelor de proiect: creează rapid variante de proiectare generând procese multiple de proiectare şi explorând diverse opţiuni. (Alternativele de proiect nu sunt procesate/stocate pe staţia PC locală, ci în cloud-ul Autodesk.)
  •  Optimizarea proiectului şi alegerea materialelor: evaluează aspectele-cheie ale proiectului după fiecare decizie de proiectare şi analizează inclusiv compromisurile care sunt importante din perspectiva obiectivelor stabilite iniţial.
  •  Exportarea de fişiere CAD: după alegerea celei mai bune soluţii de proiectare identificate, respectiva geometrie CAD este adusă din cloud în mediul Fusion 360. Ceea ce teoretic se prezintă foarte promiţător. A

Accept cookie

www.ttonline.ro utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru.

Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a www.ttonline.ro cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera
circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru, te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie.

Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Îți mulțumim pentru acest accept și nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.