Abordarea unui proiect de Benchmarking pentru obţinerea unei eficienţe energetice mai bune

Eficienta Energetica

de Valerius Stanciu , Gheorghe Stefanescu , Diana Badea , Florin Teodor Tanasescu

Abordarea unui proiect de Benchmarking pentru obţinerea unei eficienţe energetice mai bune

În numărul trecut al T&T, în articolul ,,Ce este Benchmarking-ul şi cum poate deveni el un instrument în managementul unei firme?” am prezentat câteva lucruri despre filosofia Benchmarking-ului, despre obiectivele acestuia şi despre modul de abordare a unui Proiect de Benchmarking. În continuare vom prezenta un exemplu concret de implementare a unui astfel de proiect, dezvoltat după metodologia PCAA, propusă de DEMING, în vederea obţinerii unei eficienţe energetice mai bune.

O analiză făcută în întreprinderea A, producătoare de bunuri electrotehnice de larg consum, cu un segment de piaţă internă şi internaţională relativ bun datorită performanţelor produselor şi a costurilor de vânzare, a arătat că firma s-a confruntat în ultima perioadă cu o problemă dificilă privind costul de fabricaţie al produsului, ceea ce i-a redus cota de profit, dar şi pierderea unor importante comenzi, firmele concurente venind cu preţuri mai scăzute la acelaşi produs deşi afişau acelaşi nivel de performanţe.

Analiza făcută în firmă de specialiştii sectoarelor tehnice şi de marketing au ajuns la concluzia că există cel puţin 3 factori care afectează costurile de fabricaţie ale produsului şi anume:

  • în structura costurilor, consumul de energie - termică şi electrică -este mai ridicat decât a altor firme şi că abordarea procesului de utilizare a energiei în firmă şi găsirea de soluţii care să conducă la o reducere a lui prin creşterea eficienţei energetice, poate constitui prin demararea unui Proiect de Benchmarking, o cale de scădere a costului de fabricaţie şi o şansă de a reveni cu succes pe piaţă.

  • au constat de asemenea, ca în afara consumurilor mai mari de energieîn procesul de fabricaţie, au existat numeroase penalizări către furnizorul de energie, datorate calităţii energiei - respectiv a energiei reactive şi a armonicilor produse de unele echipamente acţionate prin sisteme de electronică de pu tere - amenzi plătite cu multe sume de bani

  • preocuparea pentru reducerea consumului de energie - chiar încondiţiile în care costul energiei sistematic a devenit mai ridicat – a fost redusă, atât din partea corpului tehnic al firmei cât şi al personalului de execuţie.

Dacă acestea au fost primele concluzii la care s-a ajuns şi convinsi că sunt cu siguranţă şi altele, firma decide să promoveze un Proiect de Benchmarking de proces, abordând însă tangenţial şi performanţa de produs.

Studiile de piaţă, confruntările avute în cadrul unor licitaţii şi date de literatură, indică firmele B şi C – producători în acelaşi segment de piaţă - ca fiind firmele a căror experienţă şi practici pot constitui exemple de preluat.

În cele ce urmează, urmărind Planul PCAA, se vor prezenta ,,ţintele” pe care acest proiect trebuie să le atingă, şi cum ideile pot fi materializate sub forma unor acţiuni care să permită îndeplinirea obiectivelor propuse (figura 1).

Etapa: ,,PLANIFICARE”

Firma <A>, îşi formează ,,echipa de benchmarking” alegând, funcţie de mărimea şi complexitatea Proiectului, 5-7 oameni care cunosc produsul, tehnologia lui şi persoana din firmă responsabilă cu problemele energetice.

Includerea în componenţa acestei echipe şi a unui cadru din managementul firmei, poate avea o eficenţă superioară prin rezolvarea rapidă a unor probleme şi fixarea unor decizii. Un număr prea mare de personae poate face ca mecanismul să acţioneze greoi, încet, ceea ce este contrar interesului de a avea o rezolvare rapidă şi soluţii eficiente.

Identificarea zonelor de interes şi care vizează ţinta - respectiv eficienţa energetică a proceselor de fabricaţie - şi factorii critici legaţi de unităţile de măsurare care să permită compararea, constituie o sarcină importantă a echipei, încă din această fază. Se stabileşte aria de cuprindere şi se declară scopul Proiectului, la ce trebuie să conducă el şi rezultatele scontate.

Deosebit de importantă estre acţiunea de stabilire a criteriilor după care trebuie aleşi partenerii de Benchmarking, strădania de a-i alege pe cei mai buni - chiar şi din segmente diferite profilului Firmei <A>, dar care au lucruri şi practici care prezintă interes.

Odată realizată acţiunea de identificare a partenerilor <ţintă>, se stabilesc datele care trebuie colectate.

În mod concret, pentru procesul de utilizare eficientă a energiei care se propune a fi studiat printr-o tehnică Benchmarking, va trebui întocmit ,,Planul de colectare date” care va consfinţi acţiunile de efectuat şi colectarea - printre altele - a următoarelor date de la firme considerate că dispun de experienţe şi rezultate pozitive şi care se doresc a fi transferate şi la firma <A>:

  • consumuri specifice de electricitate şi căldură, în cazul diferitelor produse

  • tehnologii noi utilizate, mici consumatoare de energie şi înlocuirea tehnologiilor energofage,

  • tehnologii de recuperare a energiei electrice şi termice practicate de firme ,,leader”

  • modul de organizare a gestiunii energetice

  • educarea personalului şi metodele practicate pentru a implica personalul în economia de energie

  • stimulente pentru cei care se remarcă în acţiunile de economie a energiei electrice şi termice.

Experienţa noastră ne-a arătat că o atentă planificare a acţiunilor ce se impun a fi luate, precizarea obiectivelor de atins şi datele ce trebuie colectate, dau coerenţă activităţilor viitoare, evită apariţia unor reluări de probleme şi pierdere de timp, dau încredere colectivului în eficienţa acţiunilor prevăzute a se derula prin Proiect.

 

Etapa: ,,COLECTARE”

Odată întocmit ,,Panul de colectare date” echipa de benchmarking constituită va efectua o cercetare bazată pe criteriile stabilite, a firmelor cu rezultate pozitive în domeniile care interesează firma < A >.

Din rândul acestor firme se aleg doar unele – atragem atenţia că nu este nevoie ca firma aleasă ca model să ofere toate informaţiile care interesează firma < A >. Experienţele singulare ale altor firme, dar interesante pentru obiectivele Proiectului, pot fi luate în considerare.

Evaluarea rezultatelor acestor firme şi identificarea partenerilor potenţiali este o acţiune de maximă importanţă întrucât impune ştacheta pe care trebuie să o depăşeşti; selectarea celor mai bune firme cu care te poţi compara, oferă posibilitatea de a acţiona în mod eficient şi rapid în preluarea unor experienţe pozitive.

O activitate deosebită care urmează a fi demarată de echipa de benchmarking, este alegerea instrumentelor de colectare a datelor. Aceste instrumente trebuie să fie accesibile membrilor echipei, să fie riguroase în ceea ce priveşte colectarea datelor, să permită o uşoară stocare a informaţiilor, să permită o comparare a para metrilor colectaţi. În această fază nu este recomandată o restricţionare a numărului de instrumente de colectare a datelor, echipa de benchmarking trebuind lăsată să-şi imagineze cele mai diverse instrumente, urmând ca într-o fază următoare, aceea de stabilire a Instrumentelor pilot de colectare a datelor, ea să le aleagă pe cele mai potrivite, corespunzător ţintelor stabilite de Proiect.

Odată stabilite criteriile de alegere a partenerilor şi instrumentele de colectare a datelor, echipa trebuie să treacă la identificarea şi contactarea partenerilor cu cele mai bune practici.

Documentarea făcută de membrii echipei de benchmarking în evidenţierea celor mai bune practici existente la alte firme, permite o trecere în revistă şi stabilirea unui clasament al acestora, o evaluare a partenerilor viitori, utili în realizarea Proiectului.

Succesul acţiunii de colectare a datelor de la firmele considerate ca posesoare a unor bune practici în eficienţa energetică a unor procese de fabricaţie, depinde de realizarea chestionarului. Este bine ca el să fie complet ca informaţii de prelucrat, fără ambiguităţi, clar şi nu exagerat de lung. Este de preferat să cuprindă puţine întrebări - dar pertinente şi utile pentru transferarea unor rezultate pozitive - decât lung şi diluat, cu multe măsuri care nu vor putea fi terminate niciodată!

În urma acestei analize, echipa a constat că datele menţionate pentru întocmirea Proiectului de benchmarking sunt asigurate printr-o colaborare cu firmele <B>, <C> şi <D> şi parţial de firma <E>, urmând ca aceste firme să fie contactate, se va obţine avizul lor de participare la Proiect şi se vor încheia protocoale de confidenţialitate privind utilizarea datelor şi a restricţiilor de difuzare a datelor, la terţe părţi.

 

Etapa: ,,ANALIZARE”

Odată colectate datele, urmează o etapă importantă şi anume aceea de comparare a datelor proprii cu cele ale partenerilor de studiu. Efectuând acestă comparaţie între Firma <A>, cu Firmele <B> şi <C>, se constată următoarele:

  • consumul de energie electrică pe mia lei de produs este cu 25-40% mai ridicat

  • consumul de energie termică este cu 15-18 % mai ridicat, iar utilizarea unor captatoare solare nu este folosită

  • amenzile plătite pentru factorul de putere scăzut reprezintă 10-12% din costul întregii facturi de energie

  • nu există sisteme de recuperare a energiei electrice şi termice, nu există acţionări variabile la ventilatoarele mari şi compresoare, ceea ce conduce la consumuri de energie exagerate

  • nu există o sectorizare a iluminatului public şi nu se utilizează lămpicu eficienţă energetică ridicată (lămpi compact fluorescente, culeduri, cu descărcări în gaze)

  • iluminatul exterior al firmei şi depozitele nu sunt prevăzute cu sisteme de temporizarea a iluminării sau cu reducerea nivelului de iluminare în timpul nopţii

  • nu se utilizează motoare cu randamente ridicate în acţionarea benzilor transportoare ceea ce conduce la consumuri mai ridicate de energie electrică.

Izolarea termică a conductelor de abur şi a clădirilor este nesemnificativă.

Enunţarea acestor date, permite o identificare a factorilor şi a practicilor operaţionale.

Faţă de constările făcute, Firma <A> analizează posibilităţile de preluare a acelor bune practici semnalate la Firmele <B şi C>, în funcţie de resursele financiare şi recuperarea investiţiei, cum se reflectă aplicarea unei măsuri preluate, în preţul de cost şi în competitivitatea crescută a Firmei. De asemenea, se gândeşte şi o eşalonare a preluării unor bune practici, alegându-le pe cele mai semnificative şi incluse în Strategia şi Planul de implementare. Acest plan trebuie să conţină în mod clar propunerile comisiei, eşalonarea acţiunilor de derulat, responsabilităţile şi termenele de implementare, echipele responsabile.

Fiind parcurse aceste faze, echipa de benchmarking a ajuns la faza finală a proiectului şi anume la aceea în care acţiunile trecute în Planul de implementare, să fie materializate prin adoptarea lor.

 

Etapa: ,,ADOPTARE”

Odată Planul conceput şi însuşit de echipă, urmează faza de implementare a lui. Analiza făcută dă posibilitatea atacării următoarelor probleme:

  • înlocuirea motoarelor asincrone până la 325kW, cu motoare cu randament ridicat; calculele făcute arată că recuperarea investiţiei se face în 16-20 luni, de unde scăderea consumului de energie şi implicit reducerea facturii de energie. Înlocuirea unui motor vechi cu unul cu randamente superioare trebuie făcută ţinând seama de regimul de funcţionare al motorului, eficienţa fiind cu atât mai ridicată cu cât numărul de ore de funcţionare este mai ridicat.

  • în secţia de tratamente termice, recuperarea căldurii de la cuptorul electric şi utilizarea ei pentru încălzirea apei necesară unor procese de spălare, va permite o reducere a consumului de energie termică cu 5-8%. Montarea unor captatoare solare poate asi gura agentul termic până la 75-85oC.

  • înlocuirea lămpilor cu filament cu lămpi cu descărcare în gaze, cu lămpi fluorescente compact (LCF) şi cu leduri, va permite o reducere a consumului de energie cu 15-18%. Se va începe cu secţiile care lucrează în 2 şi 3 schimburi, aici semnalându-se cele mai mari consumuri. Eşalonat, se va trece apoi şi la celelate secţii. Iluminarea exteriorului şi a depozitelor cu lămpi cu variatoare de intensitate a luminii permite o redu cere a consumului de energie cu 10-15%, faţă de situaţia actuală

  • schimbarea sistemului de acţionare a motoarelor mari de la sistemul de ventilare cu acţionări variabile, aduce o reducere a consumului de energie cu 5-8%

  • instalarea unei baterii de condensatoare şi a unui filtru activ de armonici asigură creşterea factorului de putere la nivelul celui stabilit prin contract cu furnizorul de energie şi de aici eliminarea posibilităţilor ca Firma să fie amendată.

 

Realismul cu care echipa de benchmarking a întocmit Planul, sesizarea problemelor vitale care trebuie însuşite,eşalonarea implementării unor măsuri, conştientizarea personalului şi implicarea în aplicarea lui, va permite ca firma prin studiul de benchmarking efectuat, să depăşească o situaţie critică, revenind în plutonul firmelor de succes.

Monitorizarea acţiunilor şi raportarea rezultatelor obţinute permit atât validarea ipotezelor de lucru pe care echipa le-a promovat, cât şi posibilitatea de extindere a acţiunilor de succes şi în cadrul altor sectoare. La nivelul conducerii Firmei, rezultatele Proiectului vor dovedi corectitudinea unor măsuri propuse de comisia de benchmarking, eficienţa lor şi de aici promovarea unor Propuneri de viitoare proiecte având la bază experienţa căpătată. Întrucât îmbunătăţirea continuă a proceselor constituie un concept unanim însuşit în industria modernă, activitatea comisiei nu trebuie să înceteze după terminarea primului Proiect, ea trebuind să se integreze în Planificarea îmbunătăţirii continue a firmei.


FLORIN TEODOR TĂNĂSESCU, DIANA BADEA, VALERIUS STANCIU, GH. ŞTEFĂNESCU

 


BIBLIOGRAFIE

  • Benchmarking. Introducere şi principii de bază aplicate în Benchmarking-ul organizaţional. Comisia Europeană, DG III – Industrie.

  • Diana Badea: Centru de resurse GRID – Benchmarking pentru analiza, evaluarea, prelucrarea de date în vederea creşterii competitivităţii organizaţiilor pentru atingerea înaltei performanţe. Univers Ingineresc, Nr

…/ 2009, p 1-3 .

  • Viorel Scurtu, s.a.: Benchmarking. Teorie şi aplicaţii. Buc, Ed. Economica, 2006.

  • Constanţa Bodea, s.a.: Software pentru Benchmarking în domeniul managementului proiectelor. Rev Informatica Economică, nr 3 (15), 2000, p 39-43.

  • Benchmarking-ul şi competitivitatea industriei europene. Doc COM (96) 413, 9 Oct 1996.



Accept cookie

Acest site web utilizează module cookie în scopuri funcţionale, de confort şi statistică.

Dacă sunteţi de acord cu această utilizare a modulelor cookie, faceţi clic pe "Da, sunt de acord". Termeni si conditii

Nu sunt de acord Accept doar cookie functional Da, sunt de acord