Certificatele albe - metodă de promovare a eficienței energetic (I)

Eficienta Energetica

de Vasile Rugina , Anca Badea

Certificatele albe - metodă de promovare a eficienței energetic (I)

CE recomandă mecanismul certificatelor albe pentru creșterea eficienței energetice. Certificatele albe sunt documente care atestă aplicarea unei anumite măsuri de reducere a consumului de energie prin creșterea eficienței energetice. Sistemul de aplicare trebuie să prevadă obligativități privind economiile de energie, precum și mecanisme de schimb/comercializare a acestora. 

Mai multe țări europene au demarat în deceniul trecut aplicarea sistemului certificatelor albe pentru realizarea economiilor de energie. Se înregistrează diferențe semnificative de la o țară la alta în ceea ce privește concepția și aplicarea sistemului. Similitudinile existente explică eforturile CE de a unifica schemele existente în diferite țări și de a elabora un sistem unic european. Diferențele explică dificultățile în realizarea acestei unificări și, în final, renunțarea din partea CE la elaborarea unei directive speciale privind certificatele albe sau la includerea unor prevederi specifice de detaliu în propunerea noii directive de eficiență energetică. 

Exista și oponenți ai sistemului certificatelor albe. În articol sunt prezentate observații critice dintr-un studiu recent al Fraunhofer Institute, realizat pentru Ministerul Federal al Economiei și Tehnologiei. Introducerea certificatelor albe conduce cu certitudine la o creștere a prețului energiei și acest lucru poate reprezenta un impediment în ceea ce privește introducerea acestora în România.

 

1. Introducere

Creșterea eficienței energetice a reprezentat în permanență o componentă esențiala a politicii energetice a UE, iar mecanismele economiei de piață s-au dovedit insuficiente pentru realizarea acestui obiectiv. Perioada anterioară reformei internaționale a sectorului energetic a fost caracterizată în mod frecvent de existența unor monopoluri integrate orizontal și vertical, atât în țările foste socialiste, dar și în țările cu economie de piață tradițională. În contextul creșterii importante a prețului energiei primare, determinate de cele două șocuri petroliere din 1973 și 1980 și a creșterii valorii investițiilor, a fost elaborat conceptul „Integrated Resources Planning” (IRP) cu cele două componente ale sale, „Supply Side Management” și „Demand Side Management”. Conform acestui concept, putea fi mai eficient economic, pentru un astfel de monopol, să investească în măsuri de eficiență a energiei la consumatori decât să realizeze noi capacități de producție. 

Demonopolizarea sectorului a condus la apariția unui număr ridicat de companii profilate pe activitățile specifice sectorului (producere, transport, distribuție, furnizare) și preocupate exclusiv de domeniul propriu de activitate. A putut astfel să apară o anumita concepție conform căreia eficiența energetică reprezintă o preocupare exclusivă a consumatorilor și că prețul energiei este singurul instrument care determină o orientare spre eficiență în sectorul de consum. O astfel de concepție putea fi valabilă pentru marile companii din industrie care dispuneau de forță financiară și capacitate tehnică. Ea s-a dovedit însă eronată în cazul micilor consumatori, inclusiv a consumatorilor casnici și a celor din sectorul public. Autoritățile publice s-au văzut astfel confruntate cu o multitudine de probleme în domeniul eficienței energetice, a căror rezolvare era stringentă și urgentă. 

Având în vedere faptul că firmele din sectorul energetic dispun de competență tehnică și forță financiară, s-a urmărit ca prin măsuri de politică energetică (inclusiv măsuri de reglementare) să fie stimulată implicarea acestora în creșterea eficienței la consumatorii finali sau chiar să fie prevăzute obligativități în acest sens. S-a avut permanent în vedere ca mecanismele/instrumentele prevăzute să fie compatibile cu economia de piață. Unul dintre mecanismele recomandate de UE este cel al certificatelor albe. Mecanismul este deja utilizat în mai multe țări europene, existând diferențe de la o țară la alta în conceperea și aplicarea acestuia.

 

2. Elemente definitorii ale sistemului certificatelor albe  

Certificatele albe sunt documente care certifică faptul că a fost aplicată o anumită măsură de reducere a consumului de energie, prin creșterea eficienței energetice. Certificatele albe trebuie să fie aplicate în cadrul unui sistem care să prevadă anumite obligativități privind economiile de energie, precum și mecanisme de schimb/comercializare a acestora. Într-un astfel de sistem distribuitorii de energie sunt obligați să întreprindă măsuri de eficiență energetică la consumatorii finali, care să ducă la realizarea unei economii de energie prestabilite (de regula ca procent din vânzările anuale de energie). Dacă distribuitorii nu își îndeplinesc ținta atunci ei sunt obligați să plătească penalități. 

Certificatele albe se acordă distribuitorilor atunci când măsurile de economisire a energiei au fost efectiv aplicate. În continuare distributorii pot utiliza certificatele pentru a demonstra că și-au îndeplinit ținta sau le pot vinde altor părți interesate, care nu și-au îndeplinit ținta lor.

Un anumit certificat este personalizat și garantează faptul că economia respectivă de energie nu a mai fost contabilizată și în altă parte. 

„Green Paper on Energy Efficiency: Doing More with Less” (COM (2005) 265 final) prezintă sistemul certificatelor albe, arătând că este destinat furnizorilor și distribuitorilor de energie. Modelările realizate au condus la concluzia că introducerea sistemului în sectorul serviciilor ar putea conduce la economii de energie de 15% la costuri zero. Valoarea economiilor ar putea crește la 35%, în condițiile în care s-ar realiza internalizarea în prețul energiei a externalităților de mediu. Acest lucru determină Comisia Europeană să fie preocupată de introducerea în UE a sistemului certificatelor albe și de realizarea unui comerț cu certificate de eficiență energetică între statele membre. 

Directiva 2006/32/CE definește certificatele albe ca certificate emise de organisme de certificare independente care confirmă declarațiile actorilor pieței conform cărora economiile de energie sunt o consecință a măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice. Definiția a fost preluată de legislația românească, în OG 22/2008. Directiva 2006/32/CE precizează la articolul 4: „După revizuirea și raportarea pentru primii trei ani de aplicare a prezentei directive, Comisia examinează dacă ar trebui propusă o directivă menită să dezvolte în continuare abordarea concentrată asupra pieței de îmbunătățire a eficienței energetice prin intermediul certificatelor albe.”

Preocupările privind introducerea acestui sistem s-au dezvoltat în continuare în toate țările membre UE, inclusiv în România, cel puțin sub aspectul studiilor privind oportunitatea sa, procedurile necesare și costurile de implementare. Aceste studii au arătat că implementarea sistemului ridică anumite probleme și au contribuit la o anumită temperare a entuziasmului inițial. Propunerea recentă a CE de directivă privind eficiența energetică abordează problema certificatelor albe, dar în termeni moderați. În Expunerea de motive se arată că s-a luat în considerare opţiunea privind introducerea unui sistem european de comercializare a certificatelor albe, însă aceasta a fost respinsă. 

În preambulul propunerii de directivă se arată că: Evaluarea posibilităţii de stabilire a unui sistem de „certificate albe” la nivelul Uniunii a demonstrat că, în situaţia actuală, un astfel de sistem ar genera costuri administrative excesive, existând riscul ca economiile de energie să fie concentrate exclusiv într-un anumit număr de state membre şi să nu fie introduse uniform pe întreg teritoriul Uniunii. Obiectivele pot fi realizate mai bine prin intermediul sistemelor naţionale de obligaţii în ceea ce priveşte economiile de energie sau al altor măsuri alternative care să realizeze aceeași cantitate de economii de energie. Ar fi indicat realizarea unui cadru comun care să ofere companiilor energetice posibilitatea de a furniza servicii energetice tuturor consumatorilor finali, nu doar celor cărora le vând energie. Cadrul comun ar trebui să permită statelor membre să includă cerinţe cu scop social,l destinate consumatorilor vulnerabili. 

Propunerea de directivă conșine un articol distinct, care prevede obligații ale distribuitorilor și furnizorilor de energie. Dintre prevederile acestui articol vor fi prezentate în continuare trei alienate care prezintă interes în contextul prezentului articol:

1. Fiecare stat membru stabileşte un sistem de obligaţii în ceea ce priveşte eficienţa energetică.

Acest sistem asigură că distribuitorii de energie sau societăţile de vânzare cu amănuntul a energiei care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul statelor membre realizează economii anuale de energie egale cu 1,5%, în volum, din cota de piaţă a acestora în anul calendaristic precedent în statul membru în cauză, cu excepţia energiei folosite în transport. Această cantitate a economiilor de energie trebuie realizată, de către părţile obligate, în rândul consumatorilor finali.

5. În cadrul sistemului de obligaţii în ceea ce priveşte eficienţa energetică, statele membre pot:

(a) să includă cerinţe cu scop social în cadrul obligaţiilor de economisire a energiei pe care le impun, solicitând ca măsurile să fie puse în aplicare în gospodăriile afectate de sărăcia energetic sau în locuinţele sociale;

(b) să permită părţilor obligate să-şi îndeplinească obligaţia privind economiile certificate de energie înregistrate de furnizorii de servicii energetice sau de alte părţi terţe; în acest caz, acestea ar trebui să stabilească un proces de acreditare clar, transparent şi deschis pentru toţi actorii de pe piaţă, vizând reducerea la minimum a costurilor de certificare;

(c) să permită părţilor obligate să contabilizeze economiile obţinute într-un anumit an ca şi când acestea ar fi fost obţinute în oricare dintre ultimii sau următorii doi ani.

10. Dacă este cazul, Comisia stabileşte, pe baza unui act delegat în conformitate cu articolul 18, un sistem de recunoaştere reciprocă a economiilor de energie realizate în cadrul sistemelor naţionale de obligaţii în ceea ce priveşte eficienţa energetică. Un astfel de sistem autorizează părţile obligate să contabilizeze economiile de energie realizate şi certificate într-un anumit stat membru pentru obligaţiile lor din alt stat membru.

Problema certificării economiilor de energie realizate este de altfel tratată și în alte articole. În interpretarea noastră, Comisia Europeană consideră că în prezent nu sunt realizate condițiile pentru implementarea unui sistem de certificate albe unic la nivel european, în cadrul căruia certificatele emise de o anumită autoritate națională să fie recunoscute la nivel internațional iar comercializarea să se realizeze la nivelul UE în ansamblu. Se stimulează în această etapă implementarea sistemului în țările membre. 

În numărul viitor, vom vorbi despre aplicarea sistemului certificatelor albe în Europa, prezentând situația din Franța și punctul de vedere al Germaniei, dar și considerații despre aplicarea sistemului în România.


 Vasile Rugină este dr. ing., ICEMENERG București; Anca Badea este mat., ICEMENERG București



Accept cookie

www.ttonline.ro utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru.

Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a www.ttonline.ro cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera
circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru, te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie.

Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Îți mulțumim pentru acest accept și nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Da, sunt de acord