Valorificarea la maximum a fondurilor UE pentru creştere economică şi crearea de locuri de muncă

Info Financiar

de Comisia Europeana

Comisia Europeană a propus măsuri pentru a ajuta ţările afectate de criză să utilizeze fondurile UE atât de necesare. Măsurile ar ajuta aceste state membre să găsească soluţii la problema şomajului în rândul tinerilor, să sprijine întreprinderile mici şi mijlocii şi să finanţeze proiecte majore de infrastructură. În absenţa măsurilor propuse, investiţiile din cadrul politicii de coeziune pentru creştere ar putea fi pierdute din cauza lipsei de timp pentru cheltuirea banilor sau din cauza dificultăţii de a găsi cofinanţatori la nivel naţional şi în sectorul privat în climatul economic actual. Propunerea, determinată de cererile primite din partea guvernelor naţionale şi din partea Consiliului European, va fi trimisă Parlamentului European şi Consiliului de Miniştri al UE în vederea adoptării.

 

Prima măsură ar contribui la mobilizarea a aproximativ 500 de milioane de euro de investiţii pentru încurajarea creşterii mai rapide în Grecia, Cipru şi Portugalia. Aceasta ar majora contribuţia UE de investiţii în favoarea politicii de coeziune şi ar permite o contribuţie naţională mai redusă. Acest lucru ar putea prelungi cu încă doi ani un acord privind cofinanţarea din decembrie 2011, ceea ce ar uşura şi presiunea asupra bugetelor naţionale fără a implica fonduri noi de la UE.

Cea de-a doua măsură propusă ar oferi României şi Slovaciei mai mult timp pentru a cheltui fondurile disponibile prin intermediul politicii de coeziune. Ea ar permite o mai bună selecţie şi implementare a proiectelor strategice — de exemplu, pentru a stimula competitivitatea IMM-urilor şi crearea de locuri de muncă pentru tineri.

 

CONTEXT

Măsura iniţială de „suplimentare”, adoptată în 2011, a înregistrat o creştere temporară a cofinanţării UE de până la 10 puncte procentuale până la sfârşitul anului 2013, realizată la cerere pentru ţările afectate cel mai puternic de criză, cum ar fi Irlanda, Ungaria, Letonia, Grecia, Portugalia şi România.

 

Măsura nu reprezintă o nouă finanţare, ci permite o utilizare mai uşoară a fondurilor deja alocate în cadrul politicii de coeziune a UE. Contribuţia UE ar creşte până la o valoare maximă de 95 %, reducând astfel cerinţa de cofinanţare naţională la doar 5 %. În mod concret, aceasta ar corespunde la aproximativ 500 de milioane de euro în 2014 cu aproximativ 400 de milioane de euro pentru Grecia, 100 de milioane EUR pentru Portugalia şi 20 de milioane EUR pentru Cipru (se aşteaptă ca aceste trei ţări să beneficieze de un ajutor financiar în cadrul unui program de ajustare macroeconomică în 2014).

A doua măsură în cadrul acestei propuneri răspunde la solicitarea privind viitorul buget al UE pe care Consiliul European din februarie a adresat-o Comisiei, de a explora modalităţile în care România şi Slovacia ar putea utiliza mai uşor fondurile UE.

 

Fondurile alocate statelor membre în cadrul politicii de coeziune se împart în sume anuale care trebuie cheltuite în decurs de doi sau trei ani, în funcţie de ţară. Această regulă este cunoscută sub numele de regula „N+2 sau N+3”, N fiind anul în care sunt alocate fondurile. Oricare parte din suma anuală care nu este solicitată de către statul membru în această perioadă, se deduce automat din suma totală alocată şi se întoarce la bugetul total al UE.

 

Propunerea Comisiei extinde regula N+3 pentru România şi Slovacia care, altfel, ar fi expirat în 2013. Ea oferă acestora o mai mare libertate de a cheltui şi de a solicita fonduri de la UE, reducând riscul de pierdere a fondurilor. 

 

,,Comisia Europeană este gata să dea dovadă de solidaritate şi flexibilitate faţă de cei afectaţi grav de criză, astfel încât aceştia să poată reveni pe calea creşterii economice. Politica de coeziune este unul dintre principalele instrumente ale Uniunii Europene pentru a realiza acest lucru. Măsurile specifice pe care le-am adoptat astăzi vor ajuta aceste ţări să utilizeze atât de necesarele investiţii: pentru a crea locuri de muncă sustenabile sprijinind întreprinderile mici şi mijlocii şi ajutându-le să obţină finanţare, pentru a ajuta tinerii să se reintegreze pe piaţa muncii şi pentru a încuraja inovarea şi cercetarea. Aceste măsuri nu vor fi doar în beneficiul ţărilor implicate, ci şi pentru Europa în ansamblul ei. Însă, ar trebui să adaug că, deşi prezenta propunere oferă spaţiu de manevră, ea nu poate înlocui reformele şi măsurile de accelerare în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor.'' Johannes Hahn, comisarul pentru politica regională

 

,,Circumstanţele excepţionale care ne-au determinat să mărim proporţia de cheltuieli a UE aferente politicii de coeziune în aşa-numitele ţări care fac parte din program sunt, din păcate, încă de actualitate. Măsura a avut succes în ceea ce priveşte direcţionarea fondurilor UE către investiţiile care promovează creşterea economică şi avem motive întemeiate să o prelungim. În ceea ce priveşte România şi Slovacia, ca urmare a deciziilor Consiliului European, prezenta propunere le oferă posibilitatea de a folosi fondurile UE acolo unde este cel mai mult nevoie de ele. Cele două ţări ar trebui să considere această măsură drept un stimulent pentru a-şi consolida eforturile de reformare şi de investiţie.'' László Andor, comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune



Accept cookie

Acest site web utilizează module cookie în scopuri funcţionale, de confort şi statistică.

Dacă sunteţi de acord cu această utilizare a modulelor cookie, faceţi clic pe "Da, sunt de acord". Termeni si conditii

Nu sunt de acord Accept doar cookie functional Da, sunt de acord