Asumarea unui audit suplimentar al siguranţei în funcţionare

Management & Calitate

de Mircea Badut

În cazul marilor producători de substanţe chimice şi de energie electrică este obligatorie verificarea periodică a îndeplinirii unui set de cerinţe privind siguranţa proceselor industriale. Dar acesta e doar un exemplu, pentru că, de fapt, mai toate întreprinderile trec în mod regulat prin ceva de genul acesta, fie că e vorba de componente ale Sistemului de Management al Calităţii aferent certificării ISO 9001 (precum ,,asigurarea continuităţii în funcţionare’’ şi ,,evaluarea şi controlarea riscurilor operaţionale''), fie că este vorba de un audit mai specializat (precum este cazul rafinăriilor sau al centralelor nuclearoelectrice). Şi e firesc ca personalul responsabil (şi din partea întreprinderii şi din cea a auditorului) să treacă cu încordare prin aceste verificări. Iar crisparea face ca în sitagma ,,literaşi-spiritul’’ accentul să cadă pe ceea ce e scris în norme. Or, şi capătul celălalt al balanţei poate revela aspecte benefice întreprinderii.

Dincolo de obligatoriu

Pentru anumite întreprinderi rolul monitorizării securității operaționale revine responsabilului cu mentenanța, securitatea operațională fiind văzută ca o chestiune legată de funcționalitatea instalațiilor/facilităților industriale. În companiile mari și cu profile industriale critice probabil că există resurse umane dedicate exclusiv siguranței în funcționare (așa cum deseori există și compartimentul ,,protecția muncii’’, cu care de altfel se învecinează). Chestiunea se poate restrânge și la doar un subcapitol al ,,fișei-postului’’ pentru diverse persoane.

De fapt, nu o astfel de clasificare e importantă aici, cât conștientizarea faptului că trebuie să ți nem cont permanent de acest aspect, iar din când în când să trecem printr-o verificare riguroasă privind îndeplinirea normelor de siguranță (siguranțăa proceselor și a resurselor).

Normele respective sunt detaliate și profilate pentru fiecare domeniu industrial, și care suportă și ele uneori propriile revizii.Trecem deci prin aceste ,,munci tabelare",obținând calificative și recomandări la fiecare subcapitol, și apoi răsuflăm un pic mai relaxați.

(Nu prea mult, pentru că răspunderea pentru incidenteși accidente nu dispare odată cu încheierea auditului).

Doar că e posibil ca încordarea cu care trecem prin aceasta să ne împiedice să vedem aspecte mai discrete, ,,neintabulate’’, dar importante pentru siguranța funcționării întreprinderii.

Așa încât n-ar fi rău dacă ne-am detașa un pic (pe verticală, câștigând adică în perspectivă) și am încerca să cuprindem și chestiuni inexistente în documentația curentă de audit.

Din perspectiva ,,siguranţei în funcţionare’’ am putea identifica câteva categorii generice de ocurenţe:

  • incidente: defecte datorate uzurii componentelor; malfuncțiuni produse de neconformarea la rețetele tehnologice; întreruperi ale proceselor industriale cauzate de erori umane; afectări datorate discontinuității/problemelor în aprovizionarea cu utilități (energie, apă etc); defecțiuni de cauză nespecifică; atacuri informatice (vedeți standardul ISA/IEC 62443); furturi de componente/resurse indispensabile fluxului de lucru;
  • accidente: aici putem clasifica acele evenimente care determină pierderi materiale și/sau afectarea integrității/sănătății personalului (accidentele de muncă individuale; accidentele cu implicații largi: explozii, emanații/scurgeri de gaze nocive, scurgeri de fluide toxice pentru mediu, cutremure, inundații, uragane).

De altfel, se observă că evenimentele acestea se pretează foarte bine la o clasificare după criteriul efectului produs (efect scalând de la perturbări minore de flux/producție, la întârzieri în furnizarea produsului/serviciului și culminând cu daune financiare majore, ori cu pierderi umane).

Suplimentul de audit intern

Imperfecțiunea majoră a sistemului de auditare derivă din faptul că – urmărind, în mod firesc, îndeplinirea anumitor indicatori sintetici privind siguranța operațională a întreprinderii – acesta privește cumva individual la aspectele auditate, fără a revela legăturile dintre ele.

Or, acea potențială interacțiune dintre aspecte poate fi găsită mult mai ușor/natural de către persoana din interior, care cunoaște procesul și componentele participante, mai bine decât ar putea-o face auditorul extern. De aici se ivește recomandarea acestui efort pro-activ.

Una dintre cheile ,,supra-auditării auto-impuse"constă în a da un plus de valoare (de fapt, în a exploata mai mult) anumite resurse informaționale existând, de regulă, prin întreprindere:

  • jurnalul incidentelor de siguranță;
  • documentarea eventualelor accidente survenite în funcționarea întreprinderii;
  • referatele de evaluare/monitorizare a riscurilor ș.a.m.d.

Această analiză – presupunând deopotrivă o studiere realistă dar, la nevoie, și o privire imaginativă, pentru revelarea scenariilor de pericol, de apariție/manifestare a disfuncției – urmărește să definească acele măsuri care pot izola vulnerabilitățile/riscurile din fluxul industrial, și, în final, să le redacteze pentru a le transpune în norme de securizare a proceselor (precum apare sintetizat și în tabelul alăturat) sau în demersuri de completare a normelor deja existente în sistemul de auditare.

(De altfel, și de exemplu, mecanismele interne ale SMC privind certificarea ISO 9001 conțin, esențialmente, și funcții de revizuire din interior a procedurilor de audit.)

Concluziv spus, problematica siguranței – fie că ne referim la securizarea operațională (la asigurarea continuității fluxului/procesului de lucru), fie că ne referim, în mod particular, la accidentele de muncă – trebuie să urmărească, corelat, trei aspecte esențiale: prevenire, control, diminuare.


English summery

The monitoring of operational safety is mandatory, established by current continously updated standards and rules, and carried out be specialized or specifically designated personnel. The monitoring of compliance with specific rules is ensured by (usually external) audits, but good audit results do not exempt the relevant staff from performing their responsibilities.

The consideration of multiple details of the current enterprise activity (such as the safety incident log, recording of incidents, monitoring reports, etc) may lead to additional measures for the prevention and removal of personal injury, environmental pollution and operational downtime (equipments, products).


Mircea Băduț este inginer, consultant CAD/IT 



Accept cookie

Acest site web utilizează module cookie în scopuri funcţionale, de confort şi statistică.

Dacă sunteţi de acord cu această utilizare a modulelor cookie, faceţi clic pe "Da, sunt de acord". Termeni si conditii

Nu sunt de acord Accept doar cookie functional Da, sunt de acord