Managementul datelor tehnice despre produs

Management & Calitate

de Laurentiu Nae

Managementul datelor tehnice despre produs

Procesul de luare a deciziilor a devenit din ce în ce mai complex. Pentru a avea claritate în luarea deciziilor, trebuie să avem acces la informaţia corectă, la momentul potrivit, şi să înţelegem contextul, astfel încât să putem face cele mai bune alegeri. Informaţia necesară pentru realizarea produsului este acum creată în diverse etape de dezvoltare şi aparţine unor discipline diverse. Pe de altă parte, structura datelor a devenit din ce în ce mai complicată, interdependenţa este maximă, iar luarea unei decizii bune într-un departament poate să fie sub optim din punctul de vedere al întregului ciclu de viaţă a produsului. În acest articol îmi propun să prezint componentele esenţiale ale unei platforme de gestiune a datelor tehnice.

Ce înseamnă managementul datelor tehnice?

Companiile au înţeles că numai printr-un sistem eficient de luare a deciziilor vor reuşi să obţină mult doritul avantaj competitiv. Provocarea constă în găsirea soluţiei optime de realizare a proceselor concurente, menţinând controlul datelor şi distribuţia automată a acestora către oamenii care au nevoie de ele şi, mai ales, în momentul în care au nevoie de ele. Modul în care sistemele de gestiune acoperă aceste cerinţe se bazează, în principal, pe stocarea informaţiei o singură dată, acolo unde integritatea sa poate fi asigurată şi toate schimbările sunt monitorizate, controlate şi înregistrate. Orice informaţie din cadrul sistemului poate fi distribuită către orice departament, pe baza rolurilor stabilite pentru fiecare utilizator. Când o modificare a fost făcută asupra unei date din cadrul sistemului, aceasta va fi automat înregistrată de sistem cu data şi autorul.

Companiile care dezvoltă produse sunt, în mare parte, capabile să înregistreze documentaţia tehnică a produselor, însă, adesea, aceste companii nu înregistrează  anumite proprietăţi ale elementelor componente, astfel încât acestea să fie uşor de găsit şi, mai ales, uşor de refolosit. Ca rezultat direct, inginerii au probleme cu accesarea informaţiei de care au nevoie, iar relaţiile dintre diversele proprietăţi nu pot fi captate şi înţelese de către sistem. Acest lucru determină o mare lipsă în abilitatea lor să gestioneze eficient informaţiile despre produse. Sistemele informatice pentru managementul informaţiilor tehnice PDM (Product Data Management) au capacitatea de a gestiona atât atributele asociate cu fiecare produs sau componentă a unui produs, cât şi documentaţia tehnică a proiectelor, prin relaţionarea acestor tipuri de date.

În momentul în care informaţia generată de companie devine din ce în ce mai voluminoasă, este absolut necesară stabilirea unei soluţii de clasificare şi gestiune a acestor informaţii. Această capacitate de a clasifica şi gestiona informaţia este cerinţa fundamentală pentru un sistem PDM , informaţiile de anumite tipuri trebuie să fie grupate în clase, o clasificare mai exactă a informaţiilor putându-se realiza pe baza atributelor, pentru a descrie  caracteristici esenţiale ale unei clase date.

Structura produsului

Cea mai importantă caracteristică în managementul anumitor produse/proiecte este structura. Este absolut necesar ca un sistem PDM să permită managementul simplu al structurii produsului, prin stabilirea de relaţii între componentele acestuia. Această capacitate este extrem de utilă în managementul produselor, pentru că pe cel care conduce un anumit proiect nu îl interesează doar legăturile fizice dintre componente, ci şi alte tipuri de legături din cadrul structurii, cum ar fi: detalii despre fabricaţie, analize FEA, calculele financiare, sau relaţiile dintre documente. Astfel, este posibil ca pentru o anumită structură bine definită, doi specialişti să analizeze respectiva structură din două perspective complet diferite (exemplu: inginerie şi financiar). Sistemul PDM trebuie să fie capabil să găsească informaţia dorită folosind o mulţime de posibilităţi: se pot realiza căutări pe baza anumitor criterii pentru atribute, se pot regăsi informaţiile folosindu-ne de structura produsului şi de relaţiile stabilite între anumite documente.

Managementul proceselor

De foarte multă vreme companiile s-au ocupat cu organizarea informaţiilor, astfel încât acestea să fie uşor de găsit şi accesat. În principiu, era vorba de nişte proceduri pasive. Managementul proceselor, în schimb, abordează problema organizării informaţiei, controlând, în special, modul în care oamenii creează sau modifică datele (proceduri active).

Un sistem de management al proceselor trebuie să îndeplinească 3 funcţii fundamentale

1. Trebuie să gestioneze ce se întâmplă cu datele atunci când cineva lucrează asupra lor. (“Work Management”);

2. Trebuie să gestioneze şi să monitorizeze traseul datelor schimbate de către utilizatori (“Workflow Management”);

3. Trebuie să înregistreze toate evenimentele şi modificările care apar în funcţiile 1 şi 2 pe durata desfăşurării proiectului (“Work History Management”).

Un sistem PDM trebuie să ofere o soluţie de a acţiona exact ca într-un mediu ingineresc, astfel încât să se capteze toate informaţiile noi şi cele schimbate imediat ce au fost generate, să păstreze înregistrări ale diferitelor versiuni, să poată reface orice versiune în cazul în care un inginer  solicită acest lucru şi să păstreze înregistrarea fiecărei modificări făcută de cineva.

Pe parcursul dezvoltării produsului trebuie să fie proiectate mai multe sute sau mii de componente. Fiecare fişier va fi deschis pentru a îndeplini diferite faze din realizarea proiectului. Desigur că de fiecare dată vor fi interogate alte tipuri de date existente în structura sa, de exemplu modelele solide vor fi deschise pentru diferite prelucrări, modelele analizate cu elemente finite vor fi deschise pentru a se realiza diferite verificări sau optimizări. Permanent trebuie să se ţină cont de faptul că modificările făcute într-un fişier „master file” vor avea, probabil, impact asupra celorlalte fişiere cu care este interdependent. Scopul principal al sistemelor informatice PDM este să ofere inginerilor posibilitatea de a crea ordine într-un „workflow” foarte complex. În esenţă, PDM memorează mii de decizii personale, acestea vor determina ce şi cine va face pasul următor din ciclul de viaţă al produsului.

Trasabilitatea documentelor

Aşa cum am prezentat, sistemele „Product Data Management” trebuie să realizeze mai mult decât simpla stocare a unor fişiere în baza de date. Un sistem PDM trebuie, de asemenea, să înregistreze şi fazele/schimbările prin care a trecut proiectul respectiv. Asta înseamnă că aceste informaţii vor constitui surse valide pentru rea­lizarea auditului. Funcţionalitatea de a realiza audit pe baza informaţiilor din sistem este una din cerinţele fundamentale ale standardelor mondiale în privinţa mangementului calităţii. Sistemele PDM se diferenţiază şi din acest punct de vedere, unele au capacitatea de a stoca numai anumite date la care s-au făcut diferite modificări, altele pot stoca evoluţia documentului respectiv pe durata sa de stocare în sistem. Acest mod de memorare a trasabilităţii documentelor permite, pe lângă efectuarea auditului şi posibilitatea de a monitoriza performanţele individuale ale membrilor echipei.

Sistemele performante de management al datelor şi cunoştinţelor

Acestea se bazează pe patru principii de bază, care definesc modul în care tehnologia ajută utilizatorii să ia rapid decizii mai bune, astfel încât să poată avea mai mult timp pentru inovare:

  • Personalizare: sistemul va recunoaşte un utilizator în funcţie de sarcinile lui de zi cu zi şi îi va prezenta doar informaţiile de care are nevoie. Spre exemplu, sistemul va recunoaşte utilizatorul nu numai ca un operator CAD, dar şi ca un specialist în transmisii mecanice şi va personaliza spaţiul de lucru pentru a-l pune în contextul adecvat sarcinilor lui.
  • Asistenţă: sistemul asistă utilizatorii să ia decizii colaborative prin colectarea, analizarea şi monitorizarea informaţiei, notificându-i atunci când este necesară o acţiune din partea lor. De asemenea, sistemul va sugera colaboratorilor să îl ajute în luarea deciziei.
  • Claritate: sistemul foloseşte o interfaţă familiară, precum ataşarea de etichete obiectelor (interfaţă popularizată de Google Earth) pentru prezentarea unei informaţii complete, într-un mod intuitiv, ceea ce permite utilizatorilor să navigheze la datele asociate din surse şi discipline diferite.
  • Validare: tehnologia permite utilizatorilor să valideze deciziile faţă de cele mai bune practici, folosind tehnici analitice pentru a evalua alternativele. Totodată, captează deciziile ca referinţă pentru viitoarele proiecte.

În prezent, nevoia de colaborare, de acces rapid la informaţie, de mobilitate, de securitate, de capacitate mare de stocare şi de  procesare, împinge din ce în ce mai multe companii la adoptarea de soluţii bazate pe tehnologia „cloud”. Tendinţa este ireversibilă şi este evident că viitorul sistemelor de management al documentelor se va baza pe „cloud computing”. 


Laurentiu Nae este Cofondator Digital Twin

Partenerul Siemens Industry Software specializat automotive în România.
Digital Twin oferă produse și servicii pentru digitalizarea proceselor industriale cu soluții NX CAD, NX CAM și Teamcenter PDM


Accept cookie

Acest site web utilizează module cookie în scopuri funcţionale, de confort şi statistică.

Dacă sunteţi de acord cu această utilizare a modulelor cookie, faceţi clic pe "Da, sunt de acord". Termeni si conditii

Nu sunt de acord Accept doar cookie functional Da, sunt de acord