Oameni, Procese, Tehnologie Elementele fundamentale PLM (Product Lifecycle Management)

Management & Calitate

de Laurentiu Nae

Oameni, Procese, Tehnologie Elementele fundamentale PLM (Product Lifecycle Management)

Datorită complexităţii unei implementări PLM, companiile au tendinţa să acorde tehnologiei software utilizate toată atenţia. Adesea, celelalte elemente fundamentale din cadrul PLM sunt neglijate şi efectele aşteptate de la implementare întârzie să apară. În acest articol îmi propun să prezint cât de importantă este înţelegerea factorilor care determină transformarea proceselor de dezvoltare a produsului şi cum aceştia pot lucra în favoarea celor care gestionează implementarea.

Înainte de a vedea cum se poate implementa o soluţie PLM într-o companie, este important să cunoaştem care sunt elementele constituente ale PLM şi interacţiunea acestora. Elementele fundamentale ale PLM sunt: oamenii, procesele - practicile şi tehnologia (CAD, CAM, CAE, PDM). O companie nu poate cumpăra pur şi simplu PLM ca şi aplicaţie software, deşi tehnologia software este o componentă esenţială, implementarea trebuie să aibă în vedere toate elementele fundamentale. 

Au fost studiate caracteristicile fiecăruia dintre aceste elemente şi va fi prezentat cum se pot integra în arhitectura completă.

 

Oamenii

Întrebarea referitoare la acest element PLM este: care sunt caracteristicile cele mai importante ale oamenilor pentru a implementa cu succes PLM într-o companie? În acest context, cele mai importante şi relevante carac­teristici ale oamenilor sunt: capabilităţile, aptitudinile şi organizarea. În cadrul unei organizaţii, oamenii au o gamă largă de capabilităţi. Unii au capabilităţi limitate, pretabile pentru sarcini simple şi de complexitate redusă, bine definite. Alţii au capabilităţi robuste care le permit să-şi atingă scopul într-un mod foarte eficient, chiar şi în condiţii îndoielnice şi nesigure. Capabilităţile oamenilor de la „limitate” la „robuste” sunt în mare măsură determinate de aceste aspecte: experienţa, educaţia, instruirea şi susţinerea.

Experienţa reprezintă acumularea informaţiilor şi a cunoştinţelor despre situaţii diferite, cu scopul de a schimba informaţii despre eficientizarea consumului de timp, materiale şi energie.

Experienţa permite reducerea timpului de căutare, anticiparea rezultatelor cu o probabilitate mare de succes. Dacă avem experienţă în clasificarea reperelor, putem selecta doar acele categorii de repere care îndeplinesc funcţia pe care dorim să o adăugăm noilor produse. Dacă avem experienţă în modelarea ansamblurilor, ştim care este secvenţa de asamblare cea mai rapidă şi mai eficientă. Aşadar, experienţa este o caracteristică individuală. Dacă o persoană pleacă din cadrul companiei, pleacă şi experienţa. Totuşi, dacă se poate capta această experienţă individuală, adăugând-o într-un mediu virtual, există posibilitatea de a o împărţi cu alţii. În esenţă, PLM are capabilitatea de a capta şi integra experienţa oamenilor în procesele şi rutinele din cadrul companiei.

Educaţia şi instruirea. O modalitate de a elimina timpul de aşteptare în care oamenii capătă experienţă este aceea de a le oferi educaţie şi formare profesională. Trebuie să se facă distincţie între educaţie şi instruire (formare profesională). Prin instruire, oamenii învaţă ce să facă, iar prin educaţie ei înţeleg de ce fac acel lucru. Instruirea este mai potrivită proceselor, dorim să facem aceleaşi acţiuni de fiecare dată, aşadar vom avea aceleaşi rezultate de fiecare dată. Educaţia este mai potrivită practicilor (activităţilor). Pentru diversele practici trebuie să înţelegem teoretic de ce anumite acţiuni afectează rezultatele finale. Informaţia care se captează în timpul mana­gementului ciclului de viaţă al produsului îmbunătăţeşte semnificativ eficienţa educaţiei şi formării profesionale.

Suportul pe care un individ îl va primi, de asemenea, îi va spori sau reduce capabilităţile. Suportul este o extindere a educaţiei şi a instruirii, dar ca şi încadrare în timp se situează în momentul executării sarcinii, nu în momentul pregătirii acesteia. Spre deosebire de computere, care folosesc aplicaţiile software în acelaşi mod, indiferent de ciclicitatea utilizării lor în timp, oamenii pot uita anumite informaţii dacă nu le folosesc în mod curent. De exemplu, pentru anumite procese care se folosesc foarte rar (o dată pe an), este indicat să se ofere suport pentru realizare, astfel se va evita pierderea de timp cu reînvăţarea şi căutarea informaţiilor.

Procese şi practici

Managerii preferă să creadă că activităţile pe care le realizează în cadrul întreprinderii sunt procese. În teorie, un proces este o modalitate bine definită de a lega intrările şi ieşirile. În mod general, există intrări, procese şi ieşiri. Pentru orice set dat de intrări, există un set bine definit de ieşiri. Aşadar, se poate vorbi despre procese în cadrul companiei, procese de proiectare, procese de fabricaţie, de vânzare. Dacă toate acestea sunt procese cu intrări şi ieşiri bine definite, de ce există atâtea probleme în cadrul companiilor? Realitatea este aceea că nu toate sunt procese, o parte dintre acestea fiind practici. Aceste practici nu au intrările şi ieşirile la fel de bine definite ca şi procesele, şi de cele mai multe ori lasă loc de interpretări din partea utilizatorilor. Spre deosebire de procese, unde utilizatorul respectă cu stricteţe anumite seturi de reguli bine definite, în cazul practicilor, utilizatorul acţionează în funcţie de experienţă, iar acţiunile sunt de cele mai multe ori realizate pe baza deciziilor luate de către utilizator.

În cadrul managementului ciclului de viaţă al produsului trebuie să se ţină cont de faptul că atât procesele, cât şi practicile trebuie captate şi virtualizate. Deciziile care stau la baza transmiterii informaţiilor trebuie împărţite pe categorii, astfel: deciziile care se iau pe baza unor reguli clare şi bine definite determină procese, iar deciziile care se iau pe baza unor reguli mai puţin stricte şi interpretabile generează practici.

Tehnologia

Datorită faptului că PLM este dependent de evoluţia tehnologiei informaţiei, se impune să se ţină seama de experienţa dezvoltatorilor de astfel de soluţii. De-a lungul timpului au existat diferite companii care au dezvoltat aplicaţii suport pentru PLM, ale căror nume s-au schimbat de mai multe ori cu trecerea anilor. Ceea ce se poate spune despre aplicaţiile PLM, este că sunt mai multe companii care au ca şi direcţie principală de dezvoltare aceste aplicaţii specifice. Ele continuă să investească resurse importante în cercetarea şi dezvoltarea de tehnologii software noi care împing limitele înregistrării, transmiterii, gestionării şi utilizării informaţiei despre produs.

Pe piaţă există o varietate de aplicaţii care adresează diferite industrii în diverse domenii de activitate. La alegerea aplicaţiilor software care fac parte dintr-un sistem PLM, pentru gestiunea informaţiei din toate etapele ciclului de viaţă al unui produs, trebuie să se ţină seama de o serie de factori:

A – infrastructura tehnologică;

B – scalabilitate şi integrare;

C – configurare.

A. Infrastructura constituie un punct de plecare în implementarea PLM. Infrastructura tehnologică se referă la toate aspectele legate de tehnica de calcul dintr-o companie: computere performante pentru aplicaţiile de proiectare, fabricaţie şi simulare a funcţionării prototipului virtual.

Un alt aspect important se referă la capacitatea de stocare a informaţiei despre produs, acest lucru presupune existenţa unor servere accesibile în toată întreprinderea. Nu în ultimul rând, este foarte important modul şi viteza cu care se transmite informaţia despre produs, atât în interiorul întreprinderii, cât şi în exteriorul acesteia; acest lucru presupune existenţa unei reţele bine administrate la care sunt conectate toate computerele din cadrul companiei.


B. Scalabilitate şi integrare. Există atât de multe tipuri de informaţii despre produs, încât este greu de imaginat că un producător software poate dezvolta soluţii pentru fiecare dintre aceste informaţii. Totuşi, toate aplicaţiile care fac parte dintr-un sistem PLM şi care se referă la anumite etape din ciclul de viaţă al produsului, trebuie să fie compatibile şi interconectabile.

Cele mai mari companii dezvoltatoare de software oferă aplicaţii pentru fiecare etapă din ciclul de viaţă al produsului (de la concepţie, proiectare, fabricaţie, simulare). Un criteriu în alegerea aplicaţiilor pentru diferitele etape din ciclul de viaţă al produsului este acela de a permite transferul cât mai uşor şi precis al informaţiei despre produs către alte etape din ciclul de viaţă al produsului.


C. Configurare. Aplicaţiile software care necesită personalizare reprezintă o problemă la implementarea PLM. Toate aplicaţiile software dintr-un sistem PLM trebuie să fie configurabile, astfel încât să permită transferul cât mai corect al informaţiilor despre produs în toată întreprinderea.

O aplicaţie care necesită personalizare este utilă doar pentru acea etapă din ciclul de viaţă al produsului la care se referă, iar conectarea acesteia cu alte etape ale ciclului de viaţă al produsului este foarte greu de realizat.

O aplicaţie configurabilă presupune faptul că este suficient de flexibilă, astfel încât utilizatorul să o poată utiliza la capacitate maximă; dar şi faptul că această aplicaţie se poate configura astfel încât informaţia să poată migra cât mai corect şi mai rapid către celelalte aplicaţii, care se referă la alte etape ale ciclului de viaţă al produsului.

Există mai multe cauze care au condus astăzi la acest nivel ridicat al interdependen­ţei, acestea având însă un numitor comun: erodarea până la dispariţie a graniţelor existente în trecut. Acest proces s-a produs în toate domeniile: ştiinţific, geografic, cultural sau social. Interdependenţa a devenit cuvântul cheie, şi, de aici, dificultatea de a evalua impactul deciziilor de schimbare. Relaţia cauză-efect este acum mai puţin evidentă. Pentru a avea succes, înţelegerea şi gestiunea eficientă a schimbărilor trebuie să devină o competenţă cheie a managerilor. Cunoaşterea şi înţelegerea elementelor fundamentale ale PLM  vor ajuta managerii să planifice procesele de proiectare şi fabricaţie, să atingă obiectivele cu o eficienţă mai mare, costuri mai mici şi să crească viteza de lansare a noilor produse. 


Laurentiu Nae este  Cofondator Digital Twin

Partenerul Siemens Industry Software specializat automotive în România.
Digital Twin oferă produse și servicii pentru digitalizarea proceselor industriale cu soluții NX CAD, NX CAM și Teamcenter PDM



Accept cookie

www.ttonline.ro utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru.

Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a www.ttonline.ro cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera
circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru, te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie.

Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Îți mulțumim pentru acest accept și nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Da, sunt de acord