Transformarea afacerilor pentru noua normalitate

Management & Calitate

de Laurentiu Nae

Transformarea afacerilor pentru noua normalitate

Lumea se pregăteşte acum pentru un nou ciclu de creştere economică. De fiecare dată, după o perioadă de recesiune economică, a existat un domeniu care a generat bunăstare. În ultimii ani auzim tot mai des de la laureaţi ai premiului Nobel pentru economie, reputaţi consultanţi de afaceri sau investitori faptul că următorul ciclu de creştere va fi bazat pe dezvoltarea şi adoptarea de tehnologie - un consens absolut greu de întâlnit în alte situaţii.

Noua normalitate se aşază cu o viteză foarte mare şi ne cere să avem o temelie foarte solidă pentru a fi competitivi şi a reuşi. Ne cere să facem faţă cu succes unor situaţii care nu au mai existat, unei complexităţi în creştere, unei diversităţi fără precedent, unei ambiguităţi permanente, unei interdependenţe totale şi unui mediu în continuă schimbare.

Pentru a răspunde acestor cerinţe, conducătorii companiilor trebuie să gestioneze transformările având în vedere trei mari zone de interes: tehnologie, procese şi oameni.

Ce este diferit la noua normalitate?

Tehnologiaeste disponibilă pentru toată lumea, totul este digital şi poate fi achiziţionat foarte repede. Acest lucru va face imposibil ca tehnologia să mai fie principalul diferenţiator şi să mai asigure în viitor vreun avantaj competitiv de durată. Trebuie să ne preocupe foarte mult cum folosim tehnologia, cum devenim eficienţi prin tehnologie, cum optimizăm procesele, cum dezvoltăm produse mai bune, cum oferim servicii mai bune, cum adăugăm o valoare mai mare folosind tehnologia disponibilă. Aşa se explică şi faptul că majoritatea managerilor de proiect consideră ca fiind cel mai mare risc implementarea şi nu alegerea tehnologiei. Practic, suntem obligaţi să inovăm pentru a pune în valoare avantajele tehnologiei. Are succes cel care foloseşte mai bine tehnologia pentru satisfacţia clienţilor.

Crearea valorii: De mai bine de 100 de ani, întrega industrie s-a bazat pe crearea valorii în interiorul companiilor, prin optimizarea proceselor interne de dezvoltare a produselor. Adesea, această perspectivă intră în conflict cu aşteptările clienţilor, cu ceea ce înseamnă valoare pentru client (calitatea experinţei lor cu produsele şi serviciile). Companiile vedeau consumatorii ca fiind o ţintă pasivă pentru ceea ce creau. În noua normalitate consumatorul este activ. Datorită faptului că totul este disponibil, apare un sentiment de ,,saturare tehnologică”, clienţii deţin deja diverse soluţii şi nu mai doresc altele. În realitate, aceasta este însă numai o aparenţă - vor avea succes în vânzarea de tehnologie companiile care implică foarte mult clientul în procesul de dezvoltare a produselor şi serviciilor. Valoarea nu mai este dată de caracteristicile tehnice ale produsului ci de modul în care acel produs adaugă valoare la client. Valoarea este creată împreună cu clientul şi mult înainte de momentul achiziţiei. Companiile trebuie să înveţe cum să co-creeze valoare împreună cu clienţii şi să-i implice pe aceştia în etapele de planificare, realizare sau configurare a produselor.

Clientul: este în noua normalitate foarte bine informat, atât din punct de vedere tehnic, cât şi al opţiunilor oferite de companiile concurente. Clientul este unul activ, doreşte să fie implicat, este membru al diverselor grupuri din reţelele sociale, doreşte o interacţiune digitală, foloseşte tehnolgii mobile, doreşte să fie înţeles şi consiliat profesionist, doreşte un furnizor de soluţie completă, nu pentru bucăţi de tehnologie. Doreşte să plătească numai pentru rezultate. Clientul are acum alte aşteptări. Pentru că tehnologia e ceva normal, se aşteaptă ca totul să meargă instantaneu şi permanent, să nu existe erori. Pur şi simplu, în gândirea clientului tehnologia e ceva normal, iar în starea de normalitate aceasta nu poate să conţină erori. Noi, ca oameni tehnici, înţelegem mai greu toleranţa zero la greşeli în lumea digitală, însă clienţii au tot dreptul să aştepte acest lucru. Clientul este rege şi va decide care este cel mai potrivit furnizor.

Informaţia: este unul din cele mai importante elemente din noua normalitate. Întreaga societate se bazează pe informaţie, iar pentru companii gestiunea eficientă a informaţiei este esenţială. Ca şi în cazul tehnologiei, simpla deţinere a informaţiei nu ne oferă niciun avantaj, principala întrebare fiind: Cum structurez şi folosesc informaţia pentru a crea valoare la client?

Avem de rezolvat două aspecte legate de informaţie: unul este pasiv şi se referă la stocare şi acces securizat, iar al doilea aspect este legat de disponibilitate. Informaţia trebuie să satisfacă mai multe cerinţe simultan: să aibă o acurateţe perfectă, să fie disponibilă rapid, să fie organizată într-un mod inteligent, să asigure colaborarea în timp real şi să poată fi filtrată eficient. Sistemele cu care se gestionează informaţia sunt unele hibride şi complexe, caracterizate de flexibilitate şi schimbare continuă. Responsabilitatea departamentului IT este să simplifice această complexitate şi să permită utilizatorilor să se concentreze pe adăugarea de valoare produselor şi nu pe infrastructura IT a întreprinderii.

Educaţia: trebuie să fie una continuă. Într-o lume a informaţiei, în care schimbările sunt permanente, nimeni nu poate progresa fără o educaţie continuă. Modalităţile de dobândire a competenţelor necesare sunt multiple, dar trebuie să existe o convingere personală puternică, conform căreia educaţia este singurul lucru care ne poate ţine conectaţi la lumea în care trăim.

Firmele trebuie să aibă o viteză de învăţare cel puţin egală cu viteza de transformare a clienţilor, altfel vor rămâne în urma acestora - clienţii vor găsi soluţii la nevoile lor în altă parte. Succesul în noua normalitate cere o cultură organizaţională diferită, o mentalitate diferită şi o atitudine diferită a angajaţilor. Fiecare angajat trebuie să fie stimulat să aducă valoare, să fie implicat în procese de optimizare şi inovare. Întreaga organizaţie trebuie să se schimbe. Managerii trebuie să dezvolte o înţelegere a modului în care oamenii răspund la schimbare. Trebuie să cunoască parcursul evenimentelor asociate procesului de tranziţie şi tipurile de acţiune în care se pot angaja pentru a facilita adaptarea. Este responsabilitatea managerilor să creeze această cultură organizaţională.

Tranziţia personală

Tranziţiile personale sunt foarte importante deoarece, deşi unii factori contextuali (tehnologie sau procese) pot fi schimbaţi relativ rapid, este posibil ca noile înţelegeri organizaţionale să nu funcţioneze conform planului, până când persoanele implicate nu ,,renunţă” la cum erau lucrurile înainte şi nu se adaptează la noua situaţie. În funcţie de cultura organizaţiei şi de comunicarea obiectivelor, persoanele implicate vor decide dacă schimbarea este o şansă care promite beneficii personale sau o ameninţare care poate reduce accesul la rezultatele apreciate în prezent. Practic, tranformarea organizaţiei va fi formată din suma transformărilor personale. Deseori, managerii cunosc mecanica schimbării dar neglijează dinamica tranziţiei.

Concluzii

Nevoia de transformare nu a a fost niciodată mai mare în cadrul companiilor. Globalizarea şi internetul pun o presiune uriaşă pe fiecare afacere în parte. Schimbările sunt foarte mari, iar organizaţiile sunt nevoite să se adapteze din mers la noile situaţii. Pentru adaptarea la noua normalitate cea mai importantă resursă sunt oamenii. Este nevoie, mai mult ca niciodată, de oameni educaţi, entuziaşti, dornici de schimbare, talentaţi pentru a inova şi transforma procesele de afaceri. Este nevoie de oameni care să poată trăi în mijlocul schimbării şi care să devină modele de urmat. Aceştia pot adăuga valoare semnificativă în condiţiile unui climat favorabil, creat prin cultura organizaţională. Pentru a asigura transformarea afacerii, managerii trebuie să alinieze corect tehnologia, procesele şi oamenii cu obiectivele pe termen lung ale companiei. Orice demers de schimbare a organizaţiei trebuie să fie puternic legat de o stare viitoare bine definită a afacerii. Orice persoană afectată de schimbare trebuie să cunoască ce se urmăreşte cu acea schimbare şi care va fi contribuţia sa. Comunicarea unei viziuni clare este vitală pentru succesul transformării, aceasta trebuie continuu promovată şi adoptată de fiecare angajat.

În general, companiile sunt capabile să simtă foarte uşor nevoia de transformare. Se descurcă destul de bine în formularea unor obiective, formează echipe bune şi evaluează corect riscuri, dar au serioase probleme în implementarea soluţiilor IT necesare, comunicarea clară a obiectivelor şi gestiunea tranziţiei fiecărui angajat. Este, de asemenea, util să se aibă în vedere formarea unor competenţe puternice pentru transformare, iar acest proces să fie asimilat ca fiind unul flexibil şi repetabil. Preocuparea de calibrarea afacerii pentru cerinţe în schimbare din partea pieţei va fi un proces continuu, iar climatul intern trebuie să fie unul favorabil schimbărilor. Pe întreaga durată a unei transformări trebuie să avem în vedere clientul. Compania trebuie să realizeze o scanare permanentă a mediului în care activează, pentru că după respectarea bugetelor, termenelor şi îndeplinirea obiectivelor, clientul este cel care va da verdictul final şi va valida sau nu demersul nostru de schimbare. Dacă ar fi să rezumăm în două cuvinte de ce avem nevoie în noua normalitate, acestea ar fi: educaţie şi adaptare.


Laurentiu Nae este Cofondator Digital Twin

Partenerul Siemens Industry Software specializat automotive în România.
Digital Twin oferă produse și servicii pentru digitalizarea proceselor industriale cu soluții NX CAD, NX CAM și Teamcenter PDM



Accept cookie

Acest site web utilizează module cookie în scopuri funcţionale, de confort şi statistică.

Dacă sunteţi de acord cu această utilizare a modulelor cookie, faceţi clic pe "Da, sunt de acord". Termeni si conditii

Nu sunt de acord Accept doar cookie functional Da, sunt de acord