Competitivitatea industriei europene constructoare de maşini

Masini-Unelte

de Asociatia Europeana a Industriilor Constructoare de Masini-unelte (Cecimo)

Competitivitatea industriei europene constructoare de maşini

     Competitivitatea industriei europene constructoare de maşini a fost analizată într-un studiu amplu comandat de Comisia Europeană şi efectuat de Institutul IFO, sub  coordonarea dlui Dr. Hans-Günther Vieweg. Raportul confirmă faptul că, datorită abilităţii sale de a crea valoare adăugată şi performanţei în ceea ce priveşte exportul, construcţia de maşini este un contributor major la PIB-ul şi balanţa comercială ale UE. Cu toate acestea, mai ales ca urmare a crizei economice mondiale, sectorul a suferit pierderi în ceea ce priveşte productivitatea, precum şi o înrăutăţire a competivităţii preţurilor în comparaţie cu alţi competitori internaţionali.

Industria constructoare de maşini este un furnizor major de bunuri de investiţii, incluzând echipamente şi maşini pentru multe alte sectoare industriale. Se poziţionează ca un potenţator de inovaţie. Acest sector va juca un rol esenţial în atingerea obiectivelor în domeniile schimbărilor climatice şi energiei prevăzute în Strategia Europa 2020, având în vedere că este principalul factor capabil să ofere procese şi produse eficiente din punctul de vedere al resurselor şi energiei. Acest sector european strategic înregistrează performanţe mondiale impresionante. Cu toate acestea, fără o strategie europeană consistentă în ceea ce priveşte producţia, industria riscă să eşueze în faţa noilor provocări mondiale.

Campionul exporturilor

Studiul UE indică faptul că industria europeană constructoare de maşini este printre singurele sectoare care înregistrează excedent comercial în schimburile cu restul lumii. Pe parcursul ultimilor zece ani, productivitatea medie a construcţiei de maşini europene a fost cu mult mai mare decât cea a industriei prelucrătoare (în general), înregistrând niveluri salariale mai mari în comparaţie cu media din industria prelucrătoare. Mai mult, creşterea productivităţii în industria construcţiei de maşini a fost mai rapidă decât cea a industriei prelucrătoare per total, iar valoarea adăugată brută (contribuţia la PIB) generată de sector a înregistrat o creştere în ciuda contextului economic precar din 2009.

De asemenea, puterea industriei constructoare de maşini pe pieţele de export a stimulat creşterea pieţelor din exteriorul UE. Acest lucru poate fi observat în îmbunătăţirea balanţei comerciale a sectorului, care a crescut de la 49,4 miliarde € în 2000 la 119,3 miliarde € în 2010 (tabelul I). Pe parcursul ultimului deceniu, exporturile în sectorul construcţiei de maşini au crescut cu o rată medie anuală de 5,8%, în vreme ce importurile au crescut doar cu 2,3%. În perioada investigată, contribuţia exporturilor industriei constructoare de maşini la exporturile totale de produse prelucrate a crescut la 15% în ciuda faptului că industria bunurilor de investiţii a fost afectată mai grav decât alte sectoare în timpul crizei din 2009.

Tabelul I: Indicatori export pentru EU-27

UE are un deficit de 157 de miliarde € în sectorul industriei prelucrătoare. Acest deficit ar fi putut fi mult mai mare fără contribuţia pozitivă a construcţiei de maşini la balanţa comercială. UE este mai puţin dependentă de importurile de produse ale industriei constructoare de maşini decât de importurile de alte produse prelucrate (tabelul I).

Performanţa internaţională a Europei

Construcţia de maşini a înregistrat performanţe mai bune, atât în ceea ce priveşte creşterea productivităţii, cât şi a competitivităţii preţurilor, în comparaţie cu sectorul industriei prelucrătoare între 2000 şi 2010 (tabelul I).  

Creşterea mai mare a productivităţii muncii a fost obţinută prin îmbunătăţirea reală a productivităţii, cu alte cuvinte, prin modernizare tehnologică şi creşterea calificării. Costul unitar al muncii în construcţia de maşini a rămas relativ stabil, ceea ce nu a afectat câştigurile obţinute de pe urma productivităţii crescute şi a contribuit pozitiv la competitivitatea preţurilor.

În ceea ce priveşte performanţele sectorului european al construcţiei de maşini pe scena internaţională, Europa a avut rezultate bune în comparaţie cu concurenţii principali, mai precis Statele Unite ale Americii şi Japonia, de-a lungul perioadei investigate. După problemele din 2009, industria europeană constructoare de maşini a atins nivelul valorii adăugate brute (VAB) aferent anului 2000, în vreme ce VAB în SUA şi Japonia a înregistrat o scădere de 35%, respectiv 57% în 2010. Doar China a reuşit să ţină pasul cu UE (figura I). Dacă urmărim indicatorii ocupării forţei de muncă, vom observa că toate ţările dezvoltate economic au suferit pierderi de locuri de muncă (UE - 14%, SUA - 23% şi Japonia - 27%).

 

Figura I: Valoare brută adaugată

În comparaţie cu SUA şi Japonia, competitivitatea preţurilor în industria construcţiei de maşini din Europa s-a deteriorat. Deşi costurile forţei de muncă în UE au rămas la niveluri comparabile cu cele din SUA şi Japonia, UE a rămas în urmă în ceea ce priveşte productivitatea muncii (figura II).

 

Figura II: Productivitatea muncii

Unul dintre motivele din spatele acestei tendinţe este rigiditatea pieţei care derivă din legislaţia muncii din statele membre ale UE. Un motiv mai important constă în divizarea care a avut loc între costul forţei de muncă din UE şi cel din economiile concurente. Costul forţei de muncă din UE nu s-a putut ajusta la criza economică din 2009 (figura III).

 

Figura III: Cheltuieli cu manopera per angajat

 

În sfârşit, cele două valuri de aderare a unor ţări cu productivitate mai scăzută în UE a tras în jos media europeană. Productivitatea muncii a noilor state mari, membre, este la un nivel similar cu cel din China. Cu toate acestea, costul forţei de muncă este mult mai ridicat. Acest lucru duce la o competitivitate insuficientă a preţurilor.

Ţările dezvoltate au un avans concurenţial

În ciuda înrăutăţirii competitivităţii preţurilor, industria constructoare de maşini europeană a reuşit să–şi sporească exporturile către statele dezvoltate în perioada 2000-2010. Proporţia importurilor produselor industriei constructoare de maşini provenite din UE a atins 34,2% din totalul importurilor sectorului construcţiei de maşini în SUA, 37,2% în China şi 22% în Japonia. În acelaşi timp, proporţia importurilor din industriile prelucrătoare (altele decât construcţia de maşini) a înregistrat o scădere în aceste state. De asemenea, SUA şi Japonia au înregistrat un excedent comercial în sectorul construcţiei de maşini pe măsură ce au atins grade de specializare superioare.

În China, construcţia de maşini are o importanţă sporită în comerţul cu produse prelucrate. Construcţia de maşini este specifică economiilor dezvoltate. Industria europenă constructoare de maşini se caracterizează printr-o diviziune a muncii intra- şi inter-industrială sofisticată, care încurajează specializarea.

Existenţa furnizorilor de piese şi componente de înaltă tehnologie în Europa este un factor major, care ajută companiile să fabrice produse finale performante, de înaltă calitate şi cu design sofisticat. Legăturile în amonte cu sectoarele de prelucrare a metalului, de inginerie electrică şi electronică sunt la fel de importante. Mai mult, legăturile apropiate cu industriile cliente şi cu nevoile specifice acestora au permis Europei să devină un lider mondial în domeniul tehnologiilor de fabricaţie. Industria constructoare de maşini a beneficiat în mare măsură de infrastructura industrială vastă din Europa. Competitivitatea acesteia este susţinută de forţa de muncă calificată, excelenţa tehnologică şi furnizorii puternici. Prin urmare, spre deosebire de alte sectoare, industria construcţiilor de maşini este mai puţin sensibilă la relocarea presiunilor venite dinspre ţările cu venituri mai mici şi este puternic ancorată în reţelele de producţie europene. Acest lucru contribuie atât la menţinerea locurilor de muncă în perioade de recesiune, cât şi la recâştigarea rapidă a competitivităţii în perioadele de creştere economică.

Provocări pentru industria europeană constructoare de maşini

Una dintre provocările majore pentru sector este reprezentată de statele emergente cu o performanţă economică impresionantă, care însoţeşte dezvoltarea industrială rapidă. China devine un actor puternic pe pieţele de volum, iar companiile mari chinezeşti se bucură de economii de scară într-o piaţă internă vastă. Mai mult, guvernul chinez, cu ajutorul unei politici industriale ambiţioase, investeşte sume mari de bani în construcţia unei baze de cercetare competitive, care încurajează inovaţia industrială.

Sunt afectate mai ales firmele din noile state membre ale UE care fabrică produse de tehnologie medie. Acestea trebuie să se confrunte cu producători chinezi mari care oferă produse echivalente. Producătorii chinezi se bucură de o productivitate sporită şi de mână de lucru mult mai ieftină. IMM-urile europene concurează cu firme asiatice mari, mai ales din China, care se concentrează pe producţie cu volum mare, ceea ce sporeşte ratele de profit. Acestea beneficiază de avantajele reţelei de distribuţie mari şi de personal pe pieţele asiatice mari. Întreprinderile europene mijlocii şi mari cu o intensitate tehnologică crescută se confruntă cu o concurenţă tehnologică acerbă din partea unor companii provenind din economii dezvoltate, precum Japonia şi Coreea. Mai mult, premisele bazei de mână de lucru calificată, un avantaj comparativ tradiţional al Europei, nu par foarte bune având în vedere că inginerii şi tehnicienii calificaţi sunt din ce în ce mai greu de găsit pentru companii. Există, de asemenea, o penurie de personal specializat în activităţi soft (conducere, influenţare, comunicare, administrarea conflictelor, cooperare, activităţi de grup, sinergie), inclusiv de management, ceea ce este foarte important pentru a permite firmelor să administreze procesele de globalizare, ca transferarea pieţei de produse mecanice către ţările emergente. Importanţa crescută a tehnologiei şi nevoia de a oferi o gamă largă de servicii şi informaţii cuprinzătoare alături de produse subliniază importanţa dotării personalului tehnic cu calificări soft (specificate mai sus).

Cum se poate menţine competitivitatea europeană în sectorul construcţiei de maşini? Studiul propune un set de recomandări pentru industrie şi pentru factorii de decizie.

 Companiile

Recomandarea majoră pentru companii este să îşi revizuiască sistemul de organizare şi modelul de afaceri. Companiilor europene din sectorul construcţiilor de maşini li se recomandă să sporească contribuţia serviciilor în activitatea lor pentru a deveni furnizori integrali de bunuri şi servicii. Pe măsură ce concurenţii din alte ţări se apropie, din punct de vedere tehnologic, de firmele europene, proprietarilor şi directorilor li se recomandă să pună mai mult accent pe caracteristici non-preţ, de exemplu pe servicii oferite pentru întregul ciclu de viaţă al produselor. Pe măsură ce clienţii din Europa sunt din ce în ce mai dispuşi să îşi externalizeze o parte din producţie, companiile pot îndeplini această solicitare poziţionându-se ca furnizori de subsisteme. Astfel, companiile vor avea oportunitatea să se integreze mai bine în lanţul valoric al clienţilor şi să se prezinte ca parteneri serioşi şi statornici pentru producătorii de echipamente originale.

 

Asociaţii industriale

Asociaţiile industriale sunt invitate să lanseze campanii de imagine pentru a promova ingineria, mai ales prin sublinierea contribuţiei construcţiei de maşini la rezolvarea problemelor din societate, cum ar fi eficienţa utilizării energiei/resurselor şi reducerea deşeurilor. Referitor la piaţa muncii, dialogul regulat cu sindicatele rămâne esenţial în identificarea soluţiilor în vederea unei mai bune ajustări la fluctuaţiile ciclice din ce în ce mai frecvente. Păstrarea forţei de muncă supercalificate pe perioade de criză este vitală pentru competitivitatea industriei. În sfârşit, asociaţiile sunt sfătuite să publice rapoarte şi statistici pentru a-i informa pe actorii financiari despre climatul economic al industriei, în vederea facilitării accesului la finanţări.

Factorii de decizie

În contextul unei competiţii globale în creştere, ciclul de viaţă al multor produse, inclusiv al bunurilor de investiţii scade. Din acest motiv, este nevoie de mai multe investiţii în cercetare şi inovare. Studiul recomandă implementarea unei politici de clustering (asociere) pentru a ajuta IMMurile să se integreze în lanţurile valorice ale clienţilor lor şi să iniţieze colaborări pentru dezvoltarea tehnologiei.

Supravegherea pieţei reprezintă un mijloc cheie pentru prevenirea obţinerii unor avantaje incorecte de către producătorii care nu se conformează regulilor, ca urmare a reglementărilor pieţei interne. Concurenţa corectă este necesară pentru a le permite producătorilor competenţi să îşi consolideze poziţia pe piaţă şi pentru a menţine Europa ca o locaţie atractivă pentru producţie. În afara Europei, se recomandă concentrarea eforturilor pe pătrunderea pe pieţele cele mai promiţătoare. În plus, este necesară monitorizarea regulată a cererii şi ofertei pe piaţa muncii, pentru a identifica nevoile de forţă de muncă. Este necesară o cooperare eficientă în cadrul triunghiului guvern-industrie-universitate în vederea proliferării cooperării în domeniul inovării, precum şi satisfacerii nevoilor industriei pentru calificări multidisciplinare.

Fondurile publice pentru cercetare şi dezvoltare trebuie direcţionate înspre cele mai promiţătoare domenii care consolidează competitivitatea industrială, conform acestui studiu. Printre acestea se numără producţia de energie, ştiinţele materialelor şi tehnologia de fabricaţie. UE este obligată să îşi concentreze atenţia asupra tehnologiilor care ajută la atingerea obiectivelor climatice. Acest lucru presupune finanţarea tehnologiilor celor mai eficiente în ceea ce priveşte emisiile de CO2. În sfârşit, Comisia Europeană este invitată să investigheze condiţiile cadru în câteva ţări dezvoltate care au avut mai mult succes în atragerea investiţiilor private în cercetare şi dezvoltare din partea firmelor UE. Europa trebuie să îşi restaureze atractivitatea cu privire la acest aspect.

dr. Alberto Tachella

„Acest studiu confirmă că industria constructoare de maşini este o industrie cheie pentru modernizarea bazei industriale europene şi atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020, în domeniile schimbărilor climatice şi energiei. Cu toate acestea, sectorul se confruntă cu o concurenţă internaţională acerbă şi cu blocaje în lanţul valoric. Lanţurile valorice de producţie puternic integrate în statele membre ne amintesc faptul că avem nevoie de o abordare europeană a politicii industriale. Sperăm că UE va interpreta acest mesaj în mod corect pentru a implementa o politică industrială vizionară, integrată, pe termen lung.” dl. Alberto Tachella, preşedinte al Comitetului de Comunicare CECIMO; vicepreşedinte, IMT S.p.A - Fabrica Tachella Macchine

Construcţia de maşini depăşeşte alte subsectoare Raportul arată că industria constructoare de maşini-unelte generează aproape 5% din veniturile totale ale construcţiilor de maşini în Europa. Între 2000 şi 2008, sectorul a crescut anual aproape de două ori mai rapid decât întregul sector al construcţiei de maşini în Europa. Mai mult, a reuşit să depăşească alte subsectoare în ceea ce priveşte creşterea productivităţii, măsurată ca valoare adăugată per capita pe an conform preţurilor din 2005. Cu toate acestea, declinul producţiei de maşini-unelte cauzat de criza economică a fost mult mai mare. Sectorul se supune, în medie, unor cicluri de producţie mult mai îndelungate decât alte sectoare.


     

   

 

 

 


Accept cookie

www.ttonline.ro utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru.

Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a www.ttonline.ro cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera
circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru, te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie.

Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Îți mulțumim pentru acest accept și nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Da, sunt de acord