Cum se alege o maşină-unealtă (III)

Masini-Unelte

de Corneliu Gornic

Cum se alege o maşină-unealtă (III)

Concepte de maşini-unelte

Lumea globalizată necesită noi concept de producţie. Furnizorii de tehnologii de producţie trebuie să răspundă caracteristicilor (condiţiilor) şi dorinţelor speciale regionale şi să-şi organizeze, simultan, structurile în mod inteligent, în funcţie de caracteristicile, particularităţile diferitelor pieţe.

Elemente esenţiale pentru atingerea acestor scopuri

  • Deficitul curent de forţă de muncă calificată în industria constructoare de maşini-unelte, dar și în industriile care utilizează în procesul de fabricație mașini-unelte ar putea crea dificultăţi în creşterea din aceste sectoare, dacă problema persistă;
  • Schimbările demografice şi lipsa de cunoştinţe și de atractivitate în cazul tinerilor (studenţi, viitori operatori, muncitori etc.), referitoare la fabricaţie, sunt responsabile pentru deficitul de forţă de muncă;
  • Forţa de muncă viitoare şi actuală trebuie să fie (re)şcolarizată, pentru a fi capabilă să facă faţă noilor provocări tehnologice şi globalizării (comunicare, acceptarea alterității, limbi străine etc.);
  • Activităţile din domeniul fabricaţiei trebuie să-şi intensifice şi să-şi unească forţele pentru a îmbunătăţi imaginea sectorului.

La baza prognozei de creştere a vânzărilor de maşini-unelte, stau trei motivaţii principale [138]:

1. o mai mare capacitate de utilizare;

2. standarde mai restrictive de calitate;

3. flexibilitatea proceselor.

Pentru a sublinia importanţa târgului EMO 2013, VDMA a decis să-şi ţină al patrulea congress chiar în timpul desfăşurării acestuia.

Motto-ul sub care s-a desfăşurat acest congress a fost „Inspired by technology”, iar tematica congresului a fost „Producing more intelligently”, caracterizată prin trei ţinte: excelenţă (sau performanţe tehnice, de calitate), eficienţă (randament, obţinere de rezultate deosebite cu costuri cât mai mici) şi inteligenţă (înglobarea în structura maşinii-unelte a cât mai multor realizări tehnice, care să sprijine celelalte două aspecte ale tematicii).

Conţinutul câtorva conferinţe susţinute la congres poate fi edificator cu privire la preocupările specialiştilor din domeniul maşinilor- unelte şi este de luat în considerare şi poziţia (funcția) conferenţiarilor:

  • coloana vertebrală a producţiei inteligente este dovedită, iar reţelele inovative, legând firme din diferite sectoare şi institute de cercetare, s-au combinat cu reţele de creaţie valoroase (preşedintele VDMA);
  • tehnologie şi inovaţii, tehnologii informaţionale şi de comunicare, şcolarizarea de bază şi ulterioară şi motivarea sunt decisive pentru succesul unei firme (preşedintele MORI SEIKI);
  • pentru a te menţine competitiv în condiţiile în permanentă schimbare ale pieţei, organizaţiile cu viziune, cu privire spre viitor clădesc, pe o fundaţie de tehnologii globale, reţele care facilitează cooperarea, co-investirea şi împărţirea proprietăţii intelectuale (vicepreşedintele BOEING);
  • maşinile-unelte de mâine, graţie optimizării sistemului, vor dobândi o mai mare putere de creare de valori, cu mai puţine resurse (directorul Institutului de Cercetări Maşini-Unelte ETH Zürich);
  • pentru a mări avantajele competitive în producţie, trebuie să fim suficient de atractivi pentru cele mai bune creiere de mâine (vicepreşedinte SANDVIK COROMANT);
  • tehnologia de producţie se găseşte într-o fază de remodelare, deoarece produsele inte­ligente necesită instalaţii de producţie mai inteligente şi mai flexibile (director ştiinţific Centrul de Cercetare German pentru Inteligenţă Artificială);
  • automatizarea de înaltă performanţă des­chide noi perspective în tehnologia de producţie (BECKHOFF AUTOMATION);
  • cu ajutorul componentelor cu auto-învă­ţare şi bazate pe cunoştinţe, fabricile viitorului pot produce prin cercetare în reţea şi cu flexibi­litate (director de cercetare FESTO) [49].

Împreună cu tema sub care s-a desfăşu­rat EMO Hannovra 2013, „Intelligence in Production”, VDMA a găzduit conferinţa sa din 2013 din seria „Producing more intelligently”. Domeniile asupra cărora s-a concentrat eveni­mentul intitulat „Inspired by technology” sunt capacitatea de inovare, flexibilitatea şi know-how-ul tehnologic, care sunt factorii esenţiali de succes pentru companiile care concurează pe plan internaţional. Factorii de decizie internaţi­onali din sectoarele industriilor beneficiare, ale tehnologiilor de fabricaţie şi ale furnizorilor au prezentat rapoarte privind strategiile la vârf.

Trei dezbateri s-au referit la capacitatea de inovare:

  • excelenţă - lean production şi reţele fle­xibile pentru crearea de valori;
  • eficienţă - fabricaţie sustenabilă şi respon­sabilă cu resursele;
  • inteligenţă - fabrici inteligente în cadrul conceptului Industry 4.0.

În prezent, sustenabilitatea este una dintre cele mai importante premise pentru progres în politică, afaceri şi cercetare. Politicienii, industriaşii şi universitarii au înţeles acest lucru şi au început să iniţieze schimbări. Din acest motiv, a fost lansată iniţiativa „Blue competen­ce-Engineering a better world” de către industria europeană de maşini şi de către sectorul construcţiei de maşini din Germania. 19 companii europene şi institute au prezentat produse şi soluţii pentru fabricaţia industrială eficientă energetic. Peste 70 de membri ai asociaţiei iniţiativei Blue competence au expus la EMO Hannovra 2013.

Una dintre caracterizările conceptului Industry 4.0 a fost făcută de un director VDMA [1]: „Nu se pot gestiona problemele ridicate de excelenţă, eficienţă şi inteligenţă fără a utiliza tehnologia informaţiei. Aceasta este o temă atot­cuprinzătoare, care va pătrunde în toate dome­niile de activitate din producţia industrială”.

Eficienţa (randamentul) unei maşini-unelte este certificată prin resursele pe care le „consu­mă” pentru realizarea unui produs. O serie de elemente ale mașinii-unelte, de exemplu modu­lele de comandă şi hidraulice, sculele aşchietoare de înaltă performanţă, procesele optimizate, toate sprijinite de un echipament de comandă inteligentă, oferă baza pentru fabricaţia inteli­gentă. Toate acestea pot avea un mare potenţial de economisire în întregul lanţ de creare de valori, în combinaţie cu creşterea nivelului de automatizare a componentelor de manipulare, de alimentare a maşinii şi pot asigura oferte tentante pe întreaga durată de viaţă a maşinii şi a capacităţii de producţie.

Inteligenţa sistemelor de producţie viitoare joacă un rol esenţial în dezvoltarea pieţelor. Inteligenţa se manifestă pe două căi:

  • Componentele de înaltă tehnologie se pot conecta în reţea şi se optimizează pe ele însele (conform motto-ului EMO 2017).

Rolul de avangardă al telefoanelor și al altor dispozitive portabile inteligente, împreună cu reţelele descentralizate cu auto-organizare, se răspândeşte în industrie. Componentele şi modulele maşinii contribuie cu propriile „cunoş­tinţe” şi cu parametrii de operare optimă, se conectează independent la sistemele de comandă superioare şi sunt gata să înceapă să funcţioneze foarte rapid, fără intervenţia manuală/umană (este vorba despre cloud și despre sistemul edge computing).

  • Complexitatea sistemelor este în creş­tere, deoarece informaţia nu mai este dis­ponibilă centralizat. Oamenii care operează şi menţin în funcţiune maşinile-unelte şi planifică producţia trebuie să fie capabili să comande aceste sisteme. Cuvintele-cheie din domeniu includ programarea intuitivă şi diagnoza des­centralizată.

„Problema mediului, ca stimulent al inovării, a fost plasată într-un context sistematizat la EMO Hannovra 2013. În afară de lean pro­duction şi de Industry 4.0, la Congresul VDW, cu motto-ul „More Intelligent Production”, s-a pus accentul şi pe producţia sustenabilă. Problemele economiei de energie şi ale eficienţei resurselor au fost abor­date, deja, în consiliile de administraţie ale multor producători şi sunt reflectate în inovaţii tehnice specifice şi în noi servicii. Acestea se referă la instrumente software, de exemplu la tehnologii de comandă pentru adaptarea parametrilor procesului astfel încât procesul considerat să fie maximizat din punctul de vedere al eficienţei energetice sau să pună rapid maşina în „modul de economisire a energiei”, deoarece consumul de putere ar putea fi semnificativ atunci când maşina-unealtă nu produce nimic.

Modalitățile prin care diferite companii con­structoare de mașini-unelte și colaboratorii lor reușesc să înglobeze cerințele prezentate mai sus vor fi detaliate în viitoare episoade ale acestui serial. (Foto: EMO Hannover 2017)


Corneliu Gornic este  Președinte PROFEX Centru de Dezvoltare Tehnologică


 


Corneliu Gornic

Inginer, specialitatea Maşini-Unelte şi Scule, promoţia 1968

Activitate:

  • cercetare maşini-unelte din 1968 până în 1992, de la simplu inginer la cercetător ştiinţific principal gr. I şi director ştiinţific, în cadrul Institutului de Cercetări şi Proiectări Maşini-Unelte (ICPMUA, ICSIT-TITAN, acum SIMTEX);
  • marketing, AQ, CTC, proiectare (fostul ARMUS);
  • dezvoltare, tehnologii de montaj şi reglaj, încercări şi diagnoză, tehnologii de prelucrare (PROFEX CONSULT).

Accept cookie

www.ttonline.ro utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru.

Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a www.ttonline.ro cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera
circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru, te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie.

Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Îți mulțumim pentru acest accept și nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Da, sunt de acord