Departamentul Mașini și Sisteme de Producție

Masini-Unelte

de Universitatea Politehnica Bucuresti

1. Prezentarea departamentului

Departamentul Mașini și Sisteme de Producție din Facultatea Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice, Universitatea ,,Politehnica” din București este unul din cel mai vechi din cadrul universității, anul trecut fiind sărbătoriți cei 65 de ani de la înființare. În același timp este și unul din departamentele cele mai dinamice din universitate, actualmente coordonând trei specializări de licență și șase specializări de master, și conducând prin profesorii săi numeroase teze de doctorat.

În cadrul departamentului se desfășoară o mare varietate de activităţi: cursuri, laboratoare şi proiecte la disciplinele de specialitate, sesiuni de examene, îndrumare şi elaborare a proiectelor de diplomă, cercetare ştiinţifică a cadrelor didactice, cercetare ştiinţifică studenţească, cercetare în cadrul activităţii de doctorat, sesiuni ştiinţifice ale cadrelor didactice, participare la conferinţe naţionale, internaţionale, sesiuni ştiinţifice studenţeşti, activitate de publicare de manuale didactice, cărți de specialitate, monografii, îndrumare de laborator, activităţi de cercetare în cadrul unor proiecte sau contracte de colaborare ştiinţifică.

Colectivul departamentului are în componență 8 profesori emeriți, 12 profesori, 8 conferențiari, 14 șefi de lucrări și 3 asistenți. Personalul auxiliar numără 5 ingineri, 4 tehnicieni și 2 muncitori.

Privind către începuturi, în anul 1948 a luat fiinţă prima Catedră de MAŞINI-UNELTE şi SCULE din România sub conducerea Prof. ing. Emil BOTEZ, şi odată cu aceasta, prima Secţie de specialitate Maşini-unelte şi Scule din ţară, ambele în cadrul facultăţii de MECANICĂ a Institutului Politehnic din Bucureşti.

Printr-o muncă susţinută Prof. Emil BOTEZ a iniţiat un plan de învăţământ de început care a cuprins principalele direcţii de aprofundare universitară în domeniul maşini-unelte şi scule. În acest sens, au fost aprobate de minister următoarele opt discipline:

  • Proiectarea maşinilor-unelte (PMU) cu: curs (C) în semestrele 7, 8 şi 9, laborator (L) în semestrele 7 şi 8, proiect (P) în semestrele 8 şi 9;
  • Teoria aşchierii (TA) cu C şi L în semestrele 7 şi 8;
  • Proiectarea sculelor aşchietoare (PSA) cu C şi L în semestrele 7 şi 8, P în semestrul 9;
  • Proiectarea instrumentelor şi aparatelor de măsură (PIAM) având C în semestrele 7 şi 8, L în semestrul 7, P în semestrul 8;
  • Hidraulica maşinilor-unelte (HMU) cu C şi L în semestrele 7 şi 8;
  • Proiectarea automatelor şi agregatelor (PAA) cu C şi L în semestrul 9;
  • Acţionarea electrică a maşinilor-unelte (AEMU) cu C şi L în semestrul 9;
  • Tehnologia construcţiei de maşini-unelte (TCMU) cu C, L şi P în semestrul 9.

După etapele de referinţă ale Catedrei, planurile de învăţământ au fost modernizate continuu. Astfel, în anii I şi II au fost prevăzute cursurile de Programare şi utilizare a calculatoarelor şi Metode şi programe de calcul, în anul III − Bazele proiectării asistate, în anul IV − Programare CNC, Proiectarea asistată a maşinilor-unelte şi sculelor aşchietoare, în anul V − Sisteme flexibile de producţie, Conducerea cu calculatorul a sistemelor de producţie.

În anii deceniilor 8 şi 9 ale secolului trecut, Catedra a promovat informatizarea procesului de învăţământ prin tehnica modernă CAD/CAM/CAE, ajungând ca multe discipline să se desfășoare la nivel de curs și de laborator asistate de calculator, dar și proiectele de an și mai ales proiectele de diplomă să fie realizate în mare parte cu ajutorul calculatorului.

După anul de referinţă în istoria României – 1989, în anul 1990 s-a înfiinţat o nouă specializare a Catedrei – Roboţi Industriali care a existat cu succes alături de specializarea Maşini-unelte (din anul 1978 Maşini-unelte şi Sisteme de Producţie). Din anul universitar 2005/2006, odată cu introducerea sistemului de studii Bologna, forma de învǎţǎmânt de lungǎ duratǎ ingineri zi (5 ani) „Roboţi Industriali” a fost înlocuită cu programul de studii de licenţǎ “Robotică” cu durata de 4 ani, cu încadrarea acestuia în Domeniul de studii “Mecatronică și Robotică”. Disciplinele prevăzute în planul de învățământ al specializării cum sunt: Bazele cinematicii roboților industriali, Concepția și exploatarea roboților industriali, Dinamica roboților industriali, Proiectarea asistată a roboţilor industriali, Încercarea și recepția roboților industriali au asigurat instruirea modernă a studenţilor în acest domeniu.

O importantă realizare a departamentului o constituie acreditarea din anul 2010 a unei noi specializări în cadrul studiilor de licenţă, Logistică Industrială. Noua specializare vine să extindă domeniile de competenţă a absolvenţilor pregătiţi sub umbrela departamentului. Această specializare este unică în cadrul universităţilor din România şi a necesitat un efort deosebit de configurare a planurilor de învăţământ şi de corelare a acestora cu a altor specializări similare din universităţi din străinătate. De asemenea, s-au concretizat parteneriate cu universităţi străine şi cu mediul de afaceri. Anul 2014 este cel în care va absolvi prima promoţie a acestei specializări, urmând apoi să înceapă studiul de doi ani în cadrul specializării de master cu acelaşi nume.

2. Specializări de licență și de master

Disciplinele predate la specializările de licență și de master s-au diversificat, numărul lor fiind redat în tabelul următor.

 

 

Discipline

Obligatorii+Opționale

Discipline

Facultative

Total

    

An   I

21

5

26

An   II

25

4

29

An   III

38

11

49

AN   IV

34

6

40

TOTAL LICENTA

118

26

144

    

An   V

78

2

80

AN   VI

39

1

40

TOTAL MASTER

117

3

120

    

TOTAL

         235

29

264

     

Numărul studenților la cele trei specializări ale departamentului pentru cei patru ani de studii este prezentat în tabelul următor.

  

Logistică Industrială

Mașini-unelte și Sisteme de Producție

Robotică

     

An

I

50

47

56

     

An

II

59

42

56

     

An

III

39

26

41

     

An

IV

34

30

24

TOTAL

 

 

182

145

197

 

SpecializareaMașini-unelte şi Sisteme de Producţie

Maşinile-unelte au revoluţionat dezvoltarea tehnicii şi de ce nu şi a ştiinţei. Fără să le atribuim puteri miraculoase este corectă aprecierea că multe nu ar fi fost posibil de construit şi poate alta ar fi fost astăzi lumea dacă acel sâmbure de geniu al omului n-ar fi dat naştere a ceea ce numim maşina-unealtă cu principalul său sprijin scula aşchietoare.

Istoria construcţiei de maşini-unelte a evoluat în strânsă legătură cu materialele prelucrate, iar fontele şi oţelurile au însemnat materiale care au influenţat determinant dezvoltarea maşinilor-unelte şi a sculelor aşchietoare, deşi lemnul a rămas unul dintre materialele tradiţionale care şi astăzi reprezintă obiect al prelucrărilor.

Secolul 20 a consemnat și pentru domeniul maşinilor-unelte nu numai modificări de esenţă ci şi începerea unor cercetări riguroase, transferul unor realizări de seamă din alte domenii între care electrotehnica şi electronica sunt doar câteva dintre cele mai importante. Sunt constituite principalele şcoli naţionale cu realizări considerabile între care, chiar dacă este de dată mai recentă, trebuie să fie enumerată şi şcoala românească. Maşina-unealtă beneficiază pe rând de: folosirea rulmenţilor, motoarelor electrice, utilizarea componentelor hidraulice, reglarea continuă pe cale electrică, electronică, ghidaje cu elemente aplicate, ghidaje cu elemente intermediare, şuruburi conducătoare-piuliţă cu elemente intermediare, comanda numerică, accesorii de tipul magazinelor de scule, sistemelor de alimentare-transport-transfer, sistemelor auxiliare de evacuare a aşchiilor, de alimentare cu lichide de lucru, cu lichide de răcire-ungere, sisteme de control automate, sisteme de diagnosticare, sisteme de conducere.

Începând cu anul 1990 şi în România construcţia de maşini-unelte grele se găseşte sub influenţa tripletei: termene-costuri-performanţe.

În condiţiile trecerii la o economie de piaţă, sau altfel spus, a trecerii de la “producţia de masă” la “producţia pe măsură”, fabricarea şi refabricarea maşinilor-unelte grele sunt de mare actualitate.

Industria, dar şi şcoala de Mașini-unelte din România, dezvoltate în perioada anilor 1955-1989, s-au axat pe cerinţele realizării de maşini-unelte noi, într-o varietate relativ mare de tipodimensiuni: strunguri normale şi verticale, maşini de frezat cu portal, maşini de alezat şi frezat, maşini de rectificat ghidaje etc. O asemenea diversitate, în condiţiile utilizării echipamentelor necesare numai din surse interne şi neactualizate, bazate pe tehnologii învechite, a dus la realizarea unor produse mai puţin competitive pe piaţa mondială, dominată de către producătorii tradiţionali, dar foarte deschişi ideilor şi tehnologiilor moderne.

Până în anul 1990 România se situa între primele zece ţări producătoare de maşini-unelte şi, mai ales, a maşinilor grele şi chiar foarte grele. Aceste maşini s-au produs pe baza unor licenţe obţinute de la firme de renume.

După anul 1990 aceste maşini, sau chiar sisteme de maşini, au constituit, pentru producătorii sau deţinătorii de maşini-unelte grele, obiectul a trei tipuri de activităţi:

  • refabricarea (modernizarea) maşinilor şi utilizarea lor în fabricile din ţară;
  • exportul în starea în care se aflau sau după o eventuală reparaţie sau modernizare;
  • casarea şi transformarea în fier vechi.

 

Refabricarea şi reconfigurarea maşinilor-unelte grele reprezintă soluţii moderne, aplicate pe scară largă de către firme specializate din Europa şi S.U.A.

În anii care urmează refabricarea va ceda teren în faţa fabricării maşinilor noi. Acest fenomen este unul natural, cauzat de mai mulţi factori dintre care se pot aminti:

  • refabricarea în perioada 1990-2010 a majorităţii maşinilor–unelte grele ce se pretau acestei operaţii din punct de vedere tehnic, dar şi economic;
  • modificarea cerinţelor tehnologice pentru aceste tipuri de maşini, ceea ce duce la o reproiectare totala a componentelor mecanice de bază, cum sunt traversele, batiurile, săniile, componente care definesc de fapt maşina;
  • apariţia unor firme producătoare de componente şi subansambluri care înclină balanţa financiara în vederea „lucrului nou” şi în defavoarea „lucrului reparat”.

 

În momentul de faţă domeniul prelucrărilor prin aşchiere dezvoltat exponenţial în comparaţie cu perioadele de început şi de mijloc ale secolului trecut, cuprinde modalităţi evoluate faţă de definiţia dată maşinii-unelte de Profesorul Emil BOTEZ, întemeietorul şcolii româneşti de maşini-unelte: “...acea maşină de lucru având ca scop generarea suprafeţelor pieselor prin procesul de aşchiere, în anumite condiţii de productivitate, precizie dimensională şi calitate a suprafeţei”.

Maşina-unealtă aacestui secol, de altfel realizată încă de pe acum, va fi cu totul altceva decât maşina cunoscută de generaţiile mai vârstnice. Utilizarea pe scară largă a realizărilor din domeniile electrotehnicii şi electronicii, a automatizărilor şi tehnicii de calcul, a proiectării şi tehnologiilor asistate îşi pune amprenta atât pe exteriorul, cât mai ales pe interiorul maşinii-unelte.

Folosirea motoarelor electrice cu domenii largi de reglare, capabile să echipeze fie lanţuri cinematice principale, fie lanţuri cinematice de avans, a spulberat complicatele studii, dificultăţile de proiectare şi realizare a mecanismelor de reglare specifice. Cercetările întreprinse, din ce în ce mai mult, cu privire la comportarea unor lanţuri cinematice de avans echipate cu motoare electrice liniare transformă maşina-unealtă într-un produs al spaţiului mecatronic. Astăzi au devenit uzuale lanţurile cinematice generatoare complexe, închise, realizate pe cale electronică, la mai puţin de 15 ani de la primele încercări. Utilizarea pe scară largă a tehnicii de calcul în supravegherea proceselor pe maşini-unelte face astăzi posibile procese dintre cele mai complexe de generare. Se pune pe drept cuvânt întrebarea dacă tehnica de calcul este capabilă de performanţă în generarea anumitor suprafeţe pe maşini-unelte.

Noile materiale impun condiţii diferite de prelucrare care solicită maşinii-unelte cu totul alte regimuri decât cele obişnuite: vitezele de aşchiere pentru procedee clasice de strunjire sau frezare comparabile cu limitele cunoscute până nu demult în operaţiile de rectificare au devenit la fel de obişnuite ca şi în cazul vitezelor de avans. Aceste noi condiţii impun o nouă concepţie structurală pentru maşină-unealtă, pentru dotările absolut necesare în vederea asigurării condiţiilor corespunzătoare de funcţionare.

Aceleaşi aspecte sunt furnizate şi de domeniul sculelor aşchietoare, domeniu care nu mai este de conceput fără prezenţa proiectării asistate, fără existenţa unor programe specializate care să ofere maximum posibil în timp minim. Sculele au trebuit să ţină pasul cu noile condiţii oferite de maşinile-unelte, noile materiale folosite în confecţionarea lor, noile tehnologii capabile să pună mai bine în valoare posibilităţile acestor două componente nedespărţite. Şi aici pot fi aduse corective, adăugarea la familia sculelor a acelor scule specifice electrotehnologiilor: sculele de tipul electrozilor monobloc pentru prelucrări electroerozive sau sculele destinate prelucrărilor cu ultrasunete şi bineînţeles altele.

Poate fi pusă întrebarea: cum ar fi fost posibilă proiectarea asistată a sculelor clasice sau a celor neconvenţionale fără teoria pusă la punct de către cel care a fost Profesorul Zoltan DUCA. Precursor al condiţiilor de astăzi când tehnica de calcul permite în câteva minute munca de zile a unui truditor în proiectarea de scule Profesorul DUCA ar fi acceptat fără reţinere acest instrument de lucru devenit un obişnuit al activităţii practice din prezent.

Ce ne rezervă viitorul? Este şi uşor şi greu, în acelaşi timp, de afirmat! Un fapt este cert: cele două componente inseparabile ale proceselor tehnologice clasice şi cele încă numite neconvenţionale nu vor fi eliminate, din contră vor cunoaşte noi etape de dezvoltare unele deja prefigurate, altele ce vor fi aduse de procesul evolutiv al ştiinţei şi tehnicii care aşa după cum au contribuit o vor face şi în viitor în acest domeniu.

 

Important este ca în tot acest proces să ne găsim angajaţi şi noi pentru că după 65 de ani de activitate organizată ne-am cucerit un loc la care au contribuit din plin generaţii de-a rândul din care, pentru a nu omite pe nedrept, am îndrăznit să-i pomenim doar pe doi oameni de ştiinţă a căror activitate a lăsat urme de neşters nu numai în memoria noastră, dar şi în patrimoniul naţional şi internaţional ce trebuie spre meritul nostru să-l apărăm pentru generaţiile viitoare.

 

Competenţe ale absolventului specializării MUSP

  • Realizarea prototipului virtual al unui produs, analiza comportamentului sau in exploatare și simularea operațiilor de prelucrare necesare pentru realizarea acestuia (tehnici CAD/CAE/CAM)
  • Concepția unei arhitecturi de fabricație preliminare pentru realizarea unui produs (puncte de lucru, sisteme de transfer și transport, sisteme de stocare)
  • Optimizarea arhitecturii de fabricație (cuantificata prin creșterea productivității) pe baza managementului fluxurilor materiale de semifabricate piese și scule (eliminarea concentratorilor de flux.
  • Identificarea unei MU și cunoașterea capacităților de prelucrare a acesteia,
  • Citirea unei scheme (cinematica, electrica, hidraulica, pneumatica) de la orice MU,
  • Ridicarea unei scheme (cinematică, structurală, bloc, hidraulică, pneumatică) de la orice MU.
  • Stabilirea necesarului unei prelucrări prin așchiere sau deformare plastică la rece
  • (mașină, dispozitiv, sculă, tehnologie).
  • Verificarea parametrilor funcționali, conform cărții tehnice pentru o MU.
  • Proiectareaunor repere specifice și a unor subansambluri din alcătuirea unei MU.
  • Alegerea/echivalarea din cataloage a unor componente specifice (motoare, componente mecanice, hidraulice și pneumatice). Adaptarea acestora.
  • Elaborarea unor programe simple de prelucrare pentru MU-CNC.
  • Alegerea sculelor și a portsculelor pentru diferite prelucrări.
  • Stabilirea unor tehnologii simple pentru piese prelucrate pe MU sau din alcătuirea unor MU.
  • Calculul unor elemente de bază din componența unei MU: rulmenți, ghidaje, curele, șuruburi conducătoare, mecanisme pinion-cremalieră, pompe, componente hidraulice/pneumatice, mecanisme cu pârghii, cuplaje, transmisii cu angrenaje etc.
  • Identificarea unor defecțiuni și posibilitățile de remediere.
  • Posibilități de prelucrare pe MU, protecția operatorului și a mașinii, elemente de DD.

 

Specializarea ROBOTICĂ

Specializarea “Roboți Industriali” studii de ingineri - zi cu durata de 5 ani a fost înfiinţată în anul 1990. Pentru primele trei promoții de absolvenți seriile de studenți s-au format începând din anul 3 de studii, prin opțiunea exprimată pentru această specializare de către cei mai buni studenți ai tuturor specializărilor din cadrul Facultății IMST. În paralel cu aceasta, începând cu anul universitar 1991/1992 seriile de studenți la această specializare au fost formate începând și cu anul I de studii specializarea „Roboți Industriali” ingineri 5 ani cursuri de zi, fiind inclusă în profilul Electromecanic, cu o cifră de școlarizare aferentă acestei specializări de 50 de locuri la examenul de admitere în anul I de studii.

Din anul universitar 2005/2006, odată cu introducerea sistemului de studii Bologna, forma de învǎţǎmânt de lungǎ duratǎ ingineri zi (5 ani) „Roboţi Industriali” a fost înlocuită cu programul de studii de licenţǎ “Robotică” cu durata de 4 ani, cu încadrarea acestuia în Domeniul de studii “Mecatronică și Robotică”. În perioada 2005-2009 specializarea “Roboţi Industriali” şi programul de studii de licenţǎ “Roboticǎ” au funcţionat în paralel pentru pregǎtirea studenţilor la învǎţǎmântul de zi pe durata de 5 ani şi, respectiv, 4 ani. După încheierea unui ciclu de studii, în luna decembrie 2010, programul de studii de licenţǎ “Robotică” a fost reacreditat de cǎtre ARACIS, cu calificativul „Încredere”. În aceeași perioadă programul de studii de licență “Robotică” a fost evaluat și în cadrul programului pilot de acordare a etichetei EURACE prin care programul de studii este acreditat ca îndeplinind nivelul de cerințe privind calitatea studiilor de licență de către entitățile omoloage ARACIS din UE.

Misiunea programului de studii „Robotică” în cadrul UPB se subscrie misiunii universității și anume aceea de dezvoltare a unui proces de învățământ și cercetare care să permită formarea unor ingineri capabili să se adapteze cerințelor economiei de piață și noilor tehnologii de fabricație prin care se asigură creșteri importante de productivitate și se garantează constanta calității fabricației, absolvenții acestui program de studii dobândind importante cunoștințe tehnice, economice și manageriale prin care pot să promoveze principiile de dezvoltare durabilă și de protejare a mediului înconjurător.

În contextul domeniului “Mecatronică și Robotică” programul de studii“Robotică” dezvoltat sub coordonarea Departamentului Mașini și Sisteme de Producție, are rolul de a dezvolta un proces de învățământ și cercetare care să permită formarea unor ingineri cu cele mai moderne cunoștințe în domeniul tehnologiilor și echipamentelor robotice de ultimă generație.

Obiectivele programului de studii “Robotică” au în vedere pregatirea unor viitori ingineri care să răspundă cerințelor de proiectare constructivă convențională și asistată, concepție și exploatare optimală a sistemelor electro-mecanice, electro-pneumatice și mecatronice de automatizare locală a proceselor de producție din diferite sectoare industriale și servicii tehnice, concepție și dezvoltare de prototipuri și produse noi de sisteme electro-mecanice și mecatronice și roboți industriali; proiectarea asistată, modelarea comportării, simularea funcționării, programarea, exploatarea și întreținerea roboților industriali integrați în procese tehnologice și de producție (prelucrări prin așchiere și neconvenționale, sudare, vopsire, asamblare-montaj, depozitare-expediție) specifice diferitelor ramuri industriale (industria automobilelor, industria de componente și aparatură electronică și electrotehnică, industria alimentară și de medicamente, fabricarea mobilei, producția de bunuri de consum și materiale de construcții etc.) realizării de servicii tehnice și de logistică, precum și realizării de activități prin teleoperare în medicină, în medii speciale sau respectiv periculoase pentru operatorii umani.

 

Competențele de specialitate ale absolvenților programul de studii universitare de licență „Robotică”sunt următoarele:

  • Proiectare constructivă și asistată, concepția și exploatarea sistemelor mecatronice (electro-mecanice, electro-pneumatice) de automatizare locală;
  • Concepția și dezvoltarea de prototipuri și produse noi de sisteme mecatronice (electro-mecanice și electro-pneumatice), manipulatoare, roboți industriali și aplicații robotizate;
  • Proiectarea asistată, modelarea comportării, simularea funcționării, programarea, exploatarea și întreținerea roboților industriali integrați în sisteme tehnologice și de producție (în aplicații robotizate pentru prelucrări prin așchiere și neconvenționale, sudare, vopsire, asamblare-montaj, depozitare - expediție) specifice diferitelor ramuri industriale (industria automobilelor, industria de componente și aparatură electronică și electrotehnica, industria alimentară și de medicamente, fabricarea mobilei, producția de bunuri de consum și materiale de construcții etc.) precum și a roboților și aplicațiilor robotizate specifice pentru realizarea de servicii tehnice, de logistică, activități prin teleoperare în medicină, operare în medii speciale / periculoase pentru operatori uman.
  • Proiectare asistată 2D și 3D (AutoCAD); modelare a solidelor și prototipare virtuală (CATIA, Inventor, NX Siemens PLM);
  • CAD-CAE pentru modelarea și optimizarea concepției sistemelor electro-mecanice și mecatronice (ANSYS, NASTRAN) și CAD-CAM pentru prelucarerea asistată a componentelor mecanice (CATIA, NX Siemens PLM).

 

Specializarea Logistică Industrială

Specializarea Logistică Industrială a fost înființată în anul 2010 în cadrul Departamentului de Mașini și Sisteme de Producție.

Dezvoltarea sistemelor logistice va ajunge să influențeze nu numai transformarea radicală a proceselor de producție industriale, dar și, în mod egal, va conduce la apariția unor schimbări majore în viața cotidiană, sistemele logistice având deja o contribuție esențială în creșterea productivității și calității fabricației în industria automobilelor, industria de componente și aparatură electronică și electrotehnică, industria alimentară și de medicamente, fabricarea mobilei și a materialelor de construcții, producția și comercializarea de bunuri de consum etc.

Astfel, având în vedere faptul ca absolvenții specializării de Logistică Industrială trebuie să fie compatibili atât cu cerințele pieței forței de muncă din România cât și cu cele ale pieței forței de muncă la nivelul Uniunii Europene pentru prezentul program de studii de licență au fost stabilite următoarele obiective specifice:

  1. pregătirea în domeniul logisticii industriale, ca sector de maximă importanță pentru dezvoltarea strategică / durabilă a economiei din România;
  2. crearea de competențe pentru absolvenții acestei specializări de master prin care se răspunde la cererile actuale ale pieței forței de muncă din România și din EU pe direcțiile specifice:
  • Cunoașterea principiilor de bază și înțelegerea conceptelor moderne de logistică industrială;
  • Proiectarea, redactarea şi derularea unui proiect logistic;
  • Proiectarea sistemelor senzoriale și a interfețelor utilizator specifice logisticii aplicate în mediul industrial și comercial;
  • Proiectarea, realizarea și exploatarea sistemelor automatizate de identificare și management în logistică precum și cunoașterii specificului integrării și exploatării în aplicații logistice și sistemele complexe de fabricație integrată a:

-  sistemelor de senzori wireless și sistemelor informatice pentru identificarea produselor pe fluxurile de fabricație și managementul inteligent al producției;

-  sistemelor de control al fabricației prin vedere artificială, ofertate actual pe piața din Romania / EU;

  • Modelarea-simularea și proiectarea optimală a fluxurilor logistice de materiale
  • Proiectarea asistată a sistemelor robotizate utilizate în logistică și a sistemelor automatizate / mecanizate de depozitare, alimentare transfer − transport utilizate în activități logistice:

                                    i.     proiectare asistată avansate (prototipare virtuală parametrizată 3D) a aplicațiilor robotizate, programării și simulării off-line a funcționării aplicațiilor robotizate;

  • Cunoașterea structurii sistemelor complexe de fabricație integrată și a tehnicilor / tehnnologiilor moderne de fabricație asistată specifice proceselor de producție din cadrul acestora:

-  conceptele de flexibilitate tehnologică, adaptabilitate la sarcini de lucru specifice și interoperabilitate a diferitelor subsisteme (roboți industriali, mașini-unelte și centre de prelucrare cu CNC, sisteme de transfer-transport-stocare-depozitare etc.);

-  tehnologii moderne de fabricație asistată CAD-CAM pentru mașini-unelte și centre de preluare cu 3 / 4 / 5 axe CN și de programare CNC a mașinilor-unelte și centrelor de prelucrare cu comenzi numerice de ultimă generație;

  • Modelarea, structurarea optimală și securizarea fluxurilor informaționale specifice aplicațiilor logistice industriale și comerciale;
  • Optimizarea asistată a logisticii activităților industriale și de transport;
  • Planificarea resurselor în procesele de fabricație și întreprinderilor;
  • Analiza, sinteza și managementul lanțului de furnizori;
  • Managementul centrelor de retail și operațiilor logistice internaționale (inclusiv sisteme GPS);
  • Managementul riscurilor și conflictelor în logistică.

 

Principalele direcții urmate în cadrul specializării Logistică Industrială sunt:

  • Automatizări industriale;
  • Proiectare;
  • Planificarea resurselor firmelor;
  • Managementul activităților logistice;

 

Specializare master Mașini și Sisteme de Producție

Programul de studii universitare de masterat ”Mașini și Sisteme de Producție” are ca obiectiv principal perfecționarea inginerilor cu licență în cercetarea sistemelor de producție prin aplicarea celor mai moderne strategii și metodologii din domeniu, fiind un master de aprofundare.

Perfecționarea absolvenților de licență este axată pe utilizarea și implementarea sistemelor de proiectare și fabricație asistată de calculator CAD-CAM, prin utilizarea tehnicilor moderne de modelare și simulare, a programelor informatice de proiectare, simulare, optimizare și fabricație asistată, cum ar fi: CATIA V5, DELMIA V5, ANSYS 9, AUTOMATION STUDIO, DEFORM 2D şi 3D. Masteranzii sunt specializați în utilizarea tehnicilor de cercetare experimentală, în exploatarea și asigurarea mentenanței echipamentelor, mașinilor-unelte de înaltă precizie (CNC) și a sistemelor integrate de producție.

 

Specializarea master Robotică

      Primul program de studii de master cu denumirea “Roboți Industriali” și durata de 2 semestre a fost înfiinţat în anul universitar 1993-1994. Din anul universitar 2005 / 2006, odată cu introducerea sistemului de studii Bologna, formă de învǎţǎmânt de lungǎ duratǎ ingineri zi (5 ani) „Roboţi Industriali” a fost înlocuită cu programul de studii de licenţǎ “Robotică” cu durata de 4 ani cu încadrarea acestuia în „Domeniul de studii Mecatronică și Robotică”.

 

Obiective principale sunt:

  • Asigurarea unei pregătiri de specialitate în conformitate cu cererile pieței forței de muncă din România și din EU, în acest sens pregătirea asigurată de programul de master „Robotică” fiind structurată în acord cu solicitările firmelor angajatoare privind asigurarea unor competențe specifice pentru absolvenți (solicitări identificate prin analizele efectuate în perioada 2007-2009);
  • Armonizarea curriculei prezentului program de master cu cea a cursurilor similare ale universităților / specializărilor de profil din țară și europene,astfel încât să poată fi realizată recunoașterea bilaterală a diplomelor de către mai multe universități și să se poată pregăti mobilitățile de profesori invitați / masteranzi între prezentul program de studii și programele de studii similare;
  • Constituirea unor echipe de cercetare și dezvoltarea de activități de cercetare aplicativă în acord cu direcțiile de cercetare strategică în roboticăstabilite prin Agenda de Cercetare Strategică a Platformei Tehnologice Europene de Robotică (EUROP) și Platformei Tehnologice de Robotică din România (EUROP_RO).

 

Specializare master Managementul şi Ingineria Întreprinderilor Industriale Virtuale – MIIIV

În anul universitar 2003-2004 a fost înfiinţat, acreditat şi se derulează de atunci până în prezent masteratul: Managementul şi Ingineria Întreprinderilor Industriale Virtuale– cu durata de 2 semestre. Începând cu anul universitar 2005-2006 pe baza parteneriatului dintre IBM Romania şi UPB-PREMINV (vezi anexa), durata acestui masterat a fost mărită la 4 semestre

Programul se bazează pe conceptul de întreprindere industrială virtuală (INV- definită ca o alianța temporară de parteneri care conlucrează pentru a-şi partaja competentele și resursele in vederea satisfacerii pieței, folosind rețelele de calculatoare și tehnologiile informaționale şi de comunicaţii), confirmată ca evoluţie în ultimii ani prin procesul de globalizare a fabricaţiei şi competiţiei sub impactul noilor tehnologii informaţionale şi de comunicaţii (TIC). În cadrul programului pentru opţiunea de studiu a – MIIIV se abordează în special problema managementului şi ingineriei / construcţiei INV cu cerinţele impuse formării şi reciclării inginerilor şi managerilor, pentru a face faţă mediului de lucru cerut de funcţionarea INV. Opţiunea de studiu b – LSP urmăreşte traseul parcurs de produs de la stadiul de proiect la cel de piesă finită detaliind fiecare stadiu parcurs. Opţiunea de studiu c − RI detaliază sistemele de transport şi transfer utilizate în arhitecturile de fabricaţie specifice întreprinderii virtuale

 

Specializare master Concepție și Management în Productică -CMP

Specializarea de master Concepție și Management în Productică s-a înființat în anul 2010 și a fost acreditată ARACIS în anul 2011. Această specializare a luat ființă în urma unui parteneriat stabilit între Universitatea POLITEHNICA din București, Academia de Studii Economice, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din București și Autoritatea publică locală din orașul Mioveni.

Acest master de cercetare este destinat absolvenţilor studiilor de licenţă (3 sau 4 ani), din domeniul economic, inginerie sau management.

Este adaptat cerinţelor pieţei actuale din România, orientat fiind în special pe implementarea şi utilizarea tehnicilor de management şi creşterea performanţelor organizaţionale prin inovare și transfer tehnologic.

Cursurile sunt orientate pe dezvoltarea de noi produse și servicii în cadrul firmei, integrarea managementului de proiect, analiza valorii, inovare şi certificare de noi produse.

 

Specializare master Conception Intégrée des Systèmes Technologiques CIST

Master Double Diplôme -Conception Intégrée des Systèmes Technologiques  este organizat de Universitatea “Politehnica” din Bucureşti, Facultatea Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice, Catedra Mașini şi Sisteme de Producție in colaborare cu Universitatea Bordeaux 1-Franta. Cele 2 diplome obținute după 2 ani de studiu sunt unice in domeniul tehnic.

Specialiștiipregătiți în cadrul acestui master dobândesc competenţe în domeniul concepției integrate a sistemelor tehnologice prin îmbinarea cunoștințelor tehnice cu cele de management în vederea dezvoltării şi optimizării sistemelor de producţie.

 

Specializare master Echipamente pentru Terapii de Recuperare ECHITERA

A fost înfiinţat în anul 2011 (anul acesta a absolvit cursurile prima promoţie ECHITERA) şi este un master interdisciplinar la care participǎ persoane active, entuziaste, care doresc să ajute efectiv persoanele cu disabilitǎţi.

Specialistul în echipamente pentru terapii de recuperare reprezintă veriga de legătură cu celelalte domenii (fizioterapie, terapie ocupaţională, medicină), cu scopul de a îmbunătăţi calitatea vieţii persoanelor cu disabilităţi, respectiv abilitatea de a lucra și a trăi cât mai normal posibil.

Cursurile sunt predate de un grup interdisciplinar de cadre didactice din facultăţile: IMST, Automatica şi Calculatoare, Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor, Ştiinţa și Ingineria Materialelor, Electronica, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei etc.

 

3. Dotări tehnologice și ale laboratoarelor

Pentru studentul confruntat în primii doi ani de studiu cu disciplinele fundamentale teoretice: analiza matematică, algebra, matematici speciale, fizica, precum şi cu cele cu caracter general de aplicabilitate: geometrie descriptivă, desen tehnic, mecanica, rezistenţa materialelor, teoria mecanismelor, termotehnica, electrotehnica, laboratoarele disciplinelor de specialitate care se derulează începând cu anul III de studiu reprezintă un spaţiu în care se confruntă cu rigoare teoria cu experimentul. Studentul trecut prin dificultatea calculului diferenţial şi integral sau al spaţiilor vectoriale simte pentru prima dată concretul, realitatea tehnică, unde ordinea şi exactitatea domină supunând hazardul şi compromisul.

După primele ore de laborator, apar certitudini şi incertitudini şi întrebarea firească dacă ingineria reprezintă cu adevărat vocaţia mult visată. Pentru majoritatea studenţilor care în anii de debut ai studenţiei au trecut cu uşurinţă şi demnitate probele unor examene de certificare a opţiunii de a deveni inginer, răspunsul este afirmativ şi plin de speranţă. Pentru alţii, acest răspuns este îndoielnic şi există tendinţa de a face un pas înapoi şovăielnic sau chiar decisiv. Activitatea de laborator are tocmai menirea de a da încredere celor hotărâţi, dar şi celor nehotărâţi şi de a-i forma pentru această nobilă profesie.

Prin activităţile de laborator se realizează puntea de legătură cu disciplinele fundamentale teoretice, obţinându-se integrarea unei diversităţi de cunoştinţe din domenii diferite, ceea ce contribuie la formarea unui sistem de gândire unitar, coerent, flexibil, apt pentru conexiuni viabile şi multiple între diferitele domenii ale ştiinţei şi tehnicii. Toate acestea îi conferă în final absolventului capacitatea de a se integra cu uşurinţă şi eficienţă în activităţi inginereşti de complexitate atât în domeniile de profil ale specializării, dar şi în cele conexe.

Dacă activităţile de laborator din anul II de studiu reprezintă proba de certitudine inginerească, cele din anii III şi IV au menirea de a modela şi desăvârşi aptitudinile aplicative inginereşti: rigoare şi exactitate, imaginaţie şi inventivitate, simplitate şi siguranţă, perseverenţă şi consecvenţă, insatisfacție pentru ce a fost ieri şi dorinţa pentru ceea ce este nou şi durabil pentru azi şi mâine.

În cadrul Departamentul Mașini și Sisteme de Producție există 19 laboratoare principale și numeroase laboratoare asociate disciplinelor care își desfășoară activitatea în cadrul laboratoarelor principale.

Din totalul disciplinelor de cultură tehnică generală și aplicativă, cele aplicative, la care există activitate de laborator sau de proiect, au pondere de aproximativ 70%.

Încercăm să dăm o imagine a bazei materiale pe care studenții noștri o au la dispoziție în pregătire prin câteva exemple:

 

Laborator Maşini şi Sisteme de Producţie 1

Bază materială: • centru de prelucrare CNC- FIRST MCV300; • strung CNC Mazak; maşină de frezat pentru sculărie FUS 25; • masă dinamometrică 9257B Kistler, • dinamometru rotativ 9125A Kistler, • dispozitive de acţionare și standuri didactice; • licenţe LabView; • accelerometre; • senzori de deplasare, de temperatură și de turație; • instrumentaţie virtuală de tip National Instruments: plăci de achiziţie, module de condiţionare a semnalului.

 

Laborator Roboţi Industriali

Bază materială: • robot industrial de tip SCARA, model Jel Robotics SHR 3000, cu acționare electrică, pentru manipulat wafere; • robot industrial de tip braț articulat, model Kawasaki FS10E, cu acționare electrică, echipat cu sistem de cuplare-decuplare automată a efectorilor și efector de tip sculă cu antrenare proprie cu acționare pneumatică; • robot industrial de tip braț articulat, model ABB IR 160 echipat cu sistem de prehensiune cu acționare pneumatică pentru operații de manipulare și asamblare montaj; • model educațional de robot tip PUMA 25 (realizat prin autodotare), cu acționare electrică, echipat cu efector de tip sistem de prehensiune cu acționare electrică, pentru operații de manipulare.

 

 

Laborator Intralogistică

 

 

Platformă Sistem AS-RS și robocar

 

 

Platformă VISETH

 

Platformă Vehicule ghidate automat

 

Platformă Logistică pneumatică pentru montaj

 

Laborator Acţionarea Hidraulică a Maşinilor-unelte şi Roboţilor Industriali

Bază materială: • pompe de debit constant / variabil; • aparatură hidraulică de dirijare, reglare şi control; • aparatură hidraulică diversă; • variator hidrostatic de turaţii; • stand pentru încercarea pompelor; • manipulator cu acţionare hidraulică; • stand pentru testarea motoarelor pas cu pas; • stand pentru simularea instalaţiilor de strângere-desfacere scule; • aparatură pneumatică de dirijare, reglare şi control; • aparatură utilizată în sistemele de răcire a sculelor; • instalație de ungere pentru mașini-unelte.

 

Laborator de instruire OKUMA. Maşini cu comandă numerică

Baza materială constă din 16 stații grafice cu monitoare touch-screen, și unități UPS proprii pentru servere și stațiile grafice, smart-board și videoproiector rețeaua structurată pentru transfer intern de date și infrastructura de alimentare cu energie electrică a echipamentelor hardware.

Licențele software disponibile acoperă întreaga paletă de aplicații software de cel mai înalt nivel specifice activităților de operare și programare MU / CP cu CNC, elaborare asistată și realizare a tehnologiilor de prelucrare pe mașinile unelte cu comandă numerică / CP OKUMA, programare și simulare off-line a prelucrărilor realizabile pe mașinile unelte cu comandă numerică / CP OKUMA, proiectare, construcție și mentenanță a mașinilor unelte cu comandă numerică / CP OKUMA, concepție și exploatare a sistemelor de scule și portscule ISCAR și SANDVIK COROMAND realizate în construcție modulară, elaborarea tehnologiilor de fabricație completă a reperelor mecanice din construcția RI, MUCN, SFF / SPR.

   

 

Laborator Computer Integrated Manufacturing – CIM

 

 

Bază materială: • Sistem integrat de fabricație CIM-Festo; • Mașina de frezat în 2 ½ axe CNC PC MILL 100 (EMCO); • 2 roboți industriali Mitsubishi Electric de tip braț articulat în plan vertical cu 5 și respectiv 6 grade de libertate; • Module educaționale cu automat programabil – Festo; • Panouri educaționale cu automate programabile S7-1200 Siemens; • DSA550 Digitline; • Vibroport 41 cu accesorii și Vibrotest 60 (Schenck) ; Colector de date pentru mentenanță predictivă 2526 Bruel&Kjaer; • Soundbook Samurai; • Interferometru laser Renishaw ML10; • Ballbar Renishaw  QC10; • Rugozimetru Mitutoyo SJ210. Echipamentele sunt descrise în prospecte, cărţi tehnice, • CD-uri de prezentare, planşe.

 

Laborator Instruire Asistată de Calculator

Bază materială: Laboratorul pune la dispoziția studenților o zonă de seminar cu 20 de locuri și o alta de aplicații asistată de 15 calculatoare. Sala dispune de tablă Smart. Programele puse la dispoziție sunt din gama Autodesk – AutoCAD, Inventor, software CAD-CAM: CIMATRON E11 (20 licențe educaționale), CX Supervizor.

 

 

Laborator Managementul Întreprinderilor Industriale Virtuale (MIIV)

Laboratorul de cercetare MIIV este un laborator interdisciplinar, structurat pe 3 module, destinat dezvoltării şi testării aplicațiilor distribuite în mediul virtual. Pe lângă activitățile de cercetare, cele 3 module ale laboratorului sunt utilizate și în activitățile didactice pentru ciclurile de învăţământ de licență și masterat.

Modulul 1. ASERCO        – (Aplicații SoftwarE pentru Rețele COlaborative) este un spaţiu destinat activităţilor didactice şi de cercetare în domeniul rețelelor colaborative.

Modulul 2 REVES             – (REalitate Virtuală şi Echipamente imerSive) este un spaţiu destinat activităţilor didactice şi de cercetare din domeniul simulărilor imersive ce utilizează dispozitive haptice.

Modulul 3 MOPSII            – (MOdelarea Proceselor şi Structurilor în Ingineria Industrială) este dotat cu un set de echipamente de încercare şi testare, infrastructură hardware şi pachete software necesare activităţilor de cercetare și proiectare în medii CAD/CAM/CAE.

 

 

Laborator Fabricație digitală CAD-CAM-CAE. Programare și Simulare Off Line a RI și SPR

Bază materială: 15 stații grafice Fujitsu-Fanuc, trei laptop-uri profesionale cu facilitați de operare ca stații grafice mobile, un server de aplicații HP-ML 350, un router și două switch-uri pentru conexiune prin fibră optică 100Mb/sec la rețeaua Internet, smart-board, videoproiector și camera web interactivă cu sistemul de proiecție;

Seturile de licențe pentru produse software acoperă întreaga paletă de aplicații software de cel mai înalt nivel specifice activităților de proiectare – fabricație – inginerie asistată și programare și simulare off-line a RI și SPR: Siemens PLM: NX Academic Bundle (108 aplicații software pentru CAD-CAM-CAE), Tehnomatix Manufacturing Bundle (40 aplicații software incluzând RobCAD / Process Simulation, Factory CAD, Factory Flow, Plant Simulation), Teamcenter Unified Bundle (45 aplicații software pentru Synchronous Technology și PLM); Bosch-Rexroth: FMS CAD, MT Calc; ABB: RobotStudio; Kawasaki: PC Roset; Fanuc: Robo-Guide; etc.. Acestora li se adaugă peste 200 de aplicații software și baze CAD dedicate activităților de proiectare asistată componente mecanice, pneumatice și electrice, subsisteme / ansambluri parțiale realizate în construcție modulară utilabile în concepția asistată a RI și SPR.

 

4. Activitatea de practică și parteneriate

În pregătirea studenților de la cele trei specializări coordonate de departamentul Mașini și Sisteme de Producție se pune un accent deosebit pe activitățile practice. Practica studențească se desfășoară în cea mai mare parte în cadrul firmelor partenere după cum urmează:

 

Pentru programul de licență: An II – două săptămâni, An III – trei luni; An IV – o lună (facultativ).

Pentru programul de masterat: 120 ore practică în domeniul de cercetare, proiectare, întocmire de proiecte de disciplină și de disertație.

 

Departamentul are colaborări cu firme partenere pentru practica studenților, pentru angajări part-time, pentru preluare absolvenți. Printre partenerii noștri se numără

 

S.C. HESPER S.A., S.C. ASSYSTEM ROMANIA SRL, S.C. NAMICON, S.C. ELCRIS SRL SRL, S.C. GREMLIN SRL, SC ROBOTSNET CONSULTING SRL, INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE AEROSPATIALA ”ELIE CARAFOLI”, S.C. ADA COMPUTERS S.R.L, SC TOP METROLOGY SRL, S.C. RO-MEGA CONTROL SRL, LEADERTECH CONSULTING SRL, S.C. CONSTRUCTII-REPARATII MIOVENI SRL, OKUMA, HONEYWELL, TENARIS, CAMERON, ROBIFAL IMPEX SUPPLIER (KAWASAKI), SIMERON, INTRAROM, ABB Romania, ADA COMPUTERS, ARTIC SA Găiești, TŰV Rheinland, RENAULT Technologies Roumain, PIRELLI

 

 

5. Parteneriate cu universități străine

În cadrul parteneriatelor cu alte universități din Europa, realizate la nivel de facultate, se realizează schimburi bilaterale pe baza acordului ERASMUS + pentru perioada 2014−2020. Acestea constauîn burse de studii și de plasament cu durata de un semestru până la un an universitar (nouă luni) pentru studii de licență sau de masterat, pentru definitivarea proiectelor de licența și de disertație. Printre universitățile partenere putem aminti:

 

Politecnico di Torino, Italia; University of Patras, Grecia; ENIT - Ecole Nationale d'Ingénieurs de Tarbes, Franța; Ecole Centrale de Paris, Franța; University of Istanbul, Turcia; University of Porto, Portugalia; Universidad del País Vasco, Spania.

 

6. Absolvenții noștri în piața muncii

În ceea ce priveșteabsolvenții specializărilor noastre trebuie spus că toți absolvenții de master sunt angajați. De exemplu, din actualul an IV, specializarea Roboți Industriali, studenții sunt deja angajați în procent de 20% în urma unui acord cadru prealabile angajării realizat după etapele de practică. În general, majoritatea locurilor de muncă ocupate de absolvențiinoștrise află în zona ingineriei industriale și a roboticii.

Foarte mulți absolvenți au reușit să promoveze în posturi decizionale, de conducere sau și-au creat propriile firme. O parte dintre absolvenți au optat pentru locuri de muncă în țări europene sau de pe alte continente unde s-au integrat având ca bază cunoștințele și pregătirea practică acumulate în anii de studii.



Accept cookie

Acest site web utilizează module cookie în scopuri funcţionale, de confort şi statistică.

Dacă sunteţi de acord cu această utilizare a modulelor cookie, faceţi clic pe "Da, sunt de acord". Termeni si conditii

Nu sunt de acord Accept doar cookie functional Da, sunt de acord