Exportul de maşini-unelte al României în 2011

Masini-Unelte

de Dragos Cirtu

 

       A fost odată ca niciodată...În anii ‘80, în cele 13 fabrici de maşini-unelte, se produceau maşini în valoare de 500 milioane dolari (aprox. 400 milioane euro). Din acestea, 60-70% se exportau. În 1981, exportul de maşini-unelte în ţările cu valută convertibilă era de 200 milioane dolari (aprox. 160 milioane euro).

În deceniul ’90 au fost lichidate majoritatea fabricilor producătoare de maşini-unelte, în prezent funcţionând doar patru. Falimentul acestor fabrici a fost cauzat atât de scăderea cererii din fostele ţări CAER cât şi din ţările cu valută convertibilă, unde se practica înainte de 1989 exportul de maşini-unelte ca şi compensare pentru importul României de produse industriale.

Nu mică a fost ,,contribuţia“ membrilor conducerii întreprinderilor ce au fost desfiinţate. Începând din 1990, directori, contabili-şefi, directori tehnici şi şefi de secţii au început să vândă, la preţuri incredibil de mici, maşini-unelte mari şi precise, achiziţionate înainte de 1989 la preţuri de ordinul milioanelor de dolari, din Japonia, Germania, SUA şi Italia. Prin aceste acţiuni, fabricile producătoare de maşini-unelte au fost lipsite de utilajele de bază şi puse în situaţia de a nu mai putea produce maşini competitive ca precizie şi productivitate.

De multe ori vânzările menţionate s-au efectuat în profit personal al conducătorilor de întreprindere. În prezent, asistăm la o nouă fază a destrămării fostelor fabrici producătoare de maşini-unelte. Se vând la preţuri apropiate de preţul fierului vechi utilajele produse în România înainte de 1989.

În 2011, România a exportat maşini-unelte în valoare de 60,5 milioane euro, export de patru ori mai mic decât importul de maşini-unelte din acelaşi an. Valoarea exportului de maşini-unelte aşchietoare, a fost în 2011 de 35,3 milioane euro, aproape de şase ori mai mic decât importul de astfel de maşini.

În 2012 se presupune că atât exportul cât şi importul de maşini-unelte vor scădea, dovadă fiind scăderile exportului şi importului de maşini-unelte ce s-au înregistrat în primul trimestru al anului 2012, comparate cu valorile din primul trimestru al anului 2011.

În primul trimestru al anului 2012, România a exportat maşini-unelte în valoare de numai 14,4 milioane euro şi maşini-unelte aşchietoare în valoare de 7 milioane euro, scăderi de 50% şi de 85% faţă de primul trimestru al anului 2011.

Mai departe vom prezenta structura exportului total de maşini-unelte cât şi cel al maşinilor-unelte aşchietoare, distribuite pe familii de maşini.

1. Centre de prelucrare, maşini cu post fix, multiplu prelucrător de metale (8457)

În 2011, exportul de astfel de maşini a fost de 2 milioane euro. Preţul pe bucată de maşină, a fost de 43 mii euro, faţă de 195 mii euro la import. Preţul de export pe tonă a fost de 7,9 mii euro, faţă de 25,3 mii euro la import. După cum se vede, diferenţele preţurilor specifice la export faţă de cele la import sunt foarte mari.

2. Strunguri (inclusiv centre de strunjire) pentru prelucrări prin aşchiere a metalelor (8458)

În 2011, România a exportat 415 astfel de maşini în valoare de 16,6 milioane euro, de două ori mai puţin ca la import, şi în greutate de 3851 tone. Strungurile exportate au avut o valoare de 38,7 mii euro pe bucată şi 4,2 mii euro pe tonă. Importul de astfel de maşini s-a făcut cu 10,6 mii euro pe tonă. În primul trimestru al anului 2012, exportul de maşini-unelte a fost mai mic cu 50000 de euro faţă de aceeaşi perioadă a anului 2011.

Este ciudat faptul că strungurile (cu excepţia strungurilor carusel), deşi nu se mai fabrică în România, constituie obiectul unui export considerabil. Acest tip de export e datorat probabil vânzării de maşini-unelte aflate încă în dotarea fabricilor constructoare de maşini, în prezent nefuncţionale. O parte din strungurile exportate sunt de provenienţă germană, japoneză sau italiană, importate înainte de 1989, cele mai multe fiind, totuşi, fabricate în România. Strungurile de fabricaţie românească sunt vândute în ţări mai puţin pretenţioase cum sunt Mexicul şi India sau în Germania şi Italia, care le reexportă. Bineînţeles că preţurile de vânzare sunt foarte reduse, uneori apropiate de preţulfierului vechi.

3. Maşini-unelte (inclusiv centre de prelucrare glisante) de găurit, frezat, alezat, filetat şi tarodat (8459)

Anul trecut, România a exportat 1490 de astfel de maşini-unelte, în greutate de 4138 tone şi în valoare de 1,15 milioane euro, de două ori mai mult decât valoarea importului de maşini-unelte similare. Preţul specific a fost de 2,8 mii euro pe tonă, de peste trei ori mai mic decât preţul pe tonă la importul de maşini-unelte similare.

Scăderea importului în 2012 e demonstrată de evoluţia exportului de maşini-unelte similare în primul trimestru 2012, când exportul acestui tip de maşini-unelte a scăzut de 4,1 ori faţă de primul trimestru 2011.

4. Maşini-unelte pentru debavurat, ascuţit, rectificat şi honuit (8460)

În 2011, România a exportat 1789 astfel de maşini, în greutate de 1653 tone şi în valoare de 3,8 milioane euro. Preţul specific a fost de 2,3 mii euro pe tonă, de peste zece ori mai mic decât cel de la import (24,7 mii euro pe tonă).

Şi în cazul acestui tip de maşini-unelte, în trimestrul întâi al anului 2012, exportul a scăzut aproape de două ori faţă de acelaşi trimestru al anului 2011.

a) Maşini-unelte de rabotat, de mortezat, de broşat, şepinguri (8461)

În 2011, România a exportat 256 astfel de maşini-unelte, în greutate de 575 tone şi în valoare de 2 milioane euro, de 4,5 ori mai puţin decât valoarea maşinilor similare, importate. Preţul specific pe tonă a fost de 3,5 mii euro pe tonă, de 2,3 ori mai puţin decât preţul tonei la import.

În trimestrul întâi al anului 2012, exportul de maşini-unelte similare a scăzut de 1,6 ori faţă de aceeaşi perioadă a anului 2011.

b) Maşini-unelte pentru prelucrat metale prin presare-forjare (8462)

Anul trecut, România a exportat 870 de astfel de maşini, în greutate de 7293 tone şi în valoare de 25 milioane euro, o valoare de două ori mai mică decât valoarea maşinilor-unelte similare importate. Preţul specific al maşinilor exportate a fost de 3,4 mii euro pe tonă, de 1,8 ori mai mic decât preţul de la import (6,2 mii euro pe tonă).

În primul trimestru al anului 2012, valoarea exportului de maşini-unelte similare a scăzut de două ori, faţă   de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Câteva concluzii

  • România exportă maşini-unelte a căror valoare totală este de aproximativ patru ori mai mică decât valoarea maşinilor-unelte importate.
  • Valoarea preţului specific, euro/tonă de maşină-unealtă, este mult mai mic la export decât acelaşi preţ de la import.
  • O bună parte din maşinile-unelte exportate nu se mai fabrică în România, dar au fost executate sau importate înainte de 1989 şi provin din fabricile constructoare de maşini ce nu mai funcţionează sau care şi-au redus mult producţia. 

 Dragoş Cîrţu este inginer


   

 


Accept cookie

www.ttonline.ro utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru.

Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a www.ttonline.ro cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera
circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru, te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie.

Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Îți mulțumim pentru acest accept și nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Da, sunt de acord