Know-How Transfer Forum/Demo Metal 2013. Reindustrializarea României în context European (prima parte)

Masini-Unelte

de T&T

Know-How Transfer Forum/Demo Metal 2013. Reindustrializarea României în context European (prima parte)

Reindustrializarea României în context european (a doua parte)

http://www.ttonline.ro/sectiuni/masini-unelte/articole/reindustrializarea-romaniei-in-context-european-partea-a-doua-10912

Mai mult decât un nou concept de expoziţie, prin Know-How Transfer Forum (KHTF), Demo Metal reprezintă pentru specialiştii din industrie o excelentă platformă de comunicare şi informare. Forumul a fost construit pentru a contribui prin transferul de know-how, prin interactivitatea profesională şi prin networking-ul reprezentanţilor companiilor, la dezvoltarea mediului de afaceri din industria prelucrării metalelor.

 

Organizat, ca şi anul trecut, de T&T, Know–How Transfer Forum s-a desfăşurat pe toată durata târgului, primele trei zile fiind dedicate prezentării celor mai moderne şi eficiente  soluţii tehnice ale companiilor expozante, ultima zi fiind rezervată unei dezbateri tip „masă rotundă” pe o temă actuală din industrie.

Astfel, sub tema „Cercetarea, inovarea şi educaţia inginerească, suport al reindustrializării României” au fost expuse puncte de vedere şi au fost purtate discuţii cu reprezentanţi ai diferitelor entităţi implicate în dialogul instituţional de orientare a strategiei naţionale de reindustrializare, ce se redefineşte acum la nivel guvernamental. Reprezentanţi ai Ministerului Economiei, ai Ministerului Educaţiei Naţionale şi ai delegaţiei României în cadrul Uniunii Europene în domeniul industrial au răspuns invitaţiei T&T şi au participat la această dezbatere, prezentând punctele de vedere ale instituţiilor reprezentate.

Tematica a fost aleasă având în vedere atât preocupările la nivel european cu privire la noile politici pentru reindustrializarea ţărilor membre, cât şi preocuparea Guvernului României de a coordona o relansare a economiei prin reindustrializare. Discuţiile, care s-au concentrat în jurul unuia dintre pilonii importanţi ai tematicii, şi anume capitalul uman şi competenţele acestuia, au debutat cu premisele reindustrializării.

Reindustrializarea economiilor ţărilor membre este soluţia propusă de UE pentru ca Europa să aibă un viitor sustenabil. Prin creşterea rolului industriei se vor crea locuri de muncă cu valoare ridicată în produsul intern brut (având în vedere că a scăzut PIB-ul în EU prin reducerea industriei), rezolvând astfel o parte din problemele sociale existente (vezi şomajul). Viziunea UE este că strategia pentru o industrie competitivă şi sustenabilă trebuie să fie bazată pe integrare şi solidaritate, într-un climat de colaborare, prin planificarea şi implementarea unor investiţii cu efecte benefice pentru fiecare parte implicată.

În acest număr vă vom prezenta argumentele şi punctele de vedere ale invitaţilor Know-How Transfer Forum referitoare la necesitatea reindustrializării României, urmând ca în numărul viitor să continuăm cu importanţa abordării pilonului capital uman şi competenţe necesare pentru ca strategia să fie viabilă.

 

Invitaţii mesei rotunde au fost:

  • Costin Lianu, Director Consiliu de Export din cadrul Ministerului Economiei, Coordonatorul Strategiei Naţionale de Export
  • Marius Eugen Opran, Preşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România, UGIR  1903; Membru în delegaţia României la Comitetul Economic Social European din 2007; Comisia Consultativă în domeniul industrial din 2010
  • Profesor doctor inginer Romeo Resiga,secretar general al Coaliţiei Române Pentru Educaţie în Inginerie (CREDING); Profesor la Universitatea Politehnica Timişoara; Consilier de Stat pentru probleme de cercetare la Ministerul Educaţiei Naţionale

 

Dl. Costin Lianu, reprezentantul Ministerului Economiei, a cărui misiune este elaborarea strategiilor naţionale de export în cadrul Consiliului de Export, a prezentat evaluările şi semnalările Ministerului cu privire la companiile ce au printre obiective activităţi de export. Conform afirmaţiei domnului Lianu, deşi exportul românesc a evoluat pozitiv pe toată perioada crizei, problemele şi constrângerile exportatorilor români privind realizarea activităţilor de export sunt mari şi sunt puse pe seama lipsei de încredere în capacitatea de a crea, dezvolta şi inova. Cei ce reuşesc să aducă plus valoare prin activităţile de export sunt puţini la număr şi sunt aşa-numiţii „exportatori dezvoltaţi”. Ceilalţi, care reprezintă majoritatea şi au statut de „exportatori aspiranţi”, nu au un plan de dezvoltare, nu au produse inovative şi fac cu greu faţă competiţiei internaţionale, exportul lor fiind sporadic.

 

Reprezentanţii Ministerului Economiei trag un semnal de alarmă, afirmând că soluţia pentru companiile româneşti, ca acestea să exporte mai mult şi să poată face faţă concurenţei puternice existente pe piaţa globală, este să conştientizeze necesitatea includerii cercetării şi dezvoltării în cadrul activităţilor curente şi asta alături de raportarea acestora la standardele impuse de mediul extern. Astfel, o preocupare importantă, atât la nivel de Uniune Europeană, cât şi la nivel naţional este creşterea  capacităţii  de export a firmelor.

 

Legat de acest subiect trebuie menţionat următorul aspect: pierderea bazei industriale a Uniunii Europene nu înseamnă dispariţia unor industrii, ci transferul acestora în alte ţări. Acest proces de relocare industrială nu se va stopa, ci se va amplifica în perioada următoare. În plus, la nivel mondial, producţia prezintă un grad mare atât de fragmentare cât şi de specializare, încât lanţurile valorice mondiale, dictate de firme mari sau de reţele de firme care decid asupra comerţului internaţional, scapă de sub control sau frânează capacitatea de intervenţie a unor entităţi politice şi administrative de mari dimensiuni, precum Uniunea Europeană sau SUA.

Preocupările entităţilor, atât din sectorul public, cât şi din cel privat - sunt de a sesiza tendinţele de specializare şi de a crea împreună viziuni de dezvoltare strategică pentru companiile româneşti, pentru a se putea împinge sincron mai departe agenda acestora de cercetare, de dezvoltare şi de export.

 

Dl. Marius Opran, Preşedinte al UGIR 1903, a făcut o scurtă analiză a ceea ce se întâmplă la nivel mondial şi modul în care consideră domnia sa şi organizaţia pe care o reprezintă că ar trebui acţionat în industria locală. Concluziile exprimate şi măsurile propuse fac parte dintr-un  program înaintat guvernului referitor la reindustrializarea României, un document ce conţine măsurile pe care UGIR 1903 le consideră necesare unei strategii corecte (detalii despre aceste propuneri se găsesc pe: http://www.ugir1903.org).

 

Din datele statistice se constată că dezindustrializarea a însemnat în Uniunea Europeană scăderea valorii brute în industrie de la 23,1% în 1998 la 18,1% în 2009.

Acum, pentru ţările care au parcurs complet ciclul economic, dezindustrializarea înseamnă renunţarea la industrii aflate în declin şi delocalizarea unor activităţi productive în ţări emergente, menţinându-se servicii ante şi post producţie, servicii care asigură o mare productivitate în cadrul valorii brute adăugate. Aceasta înseamnă, pentru respectivele state, un câştig însemnat în planul eficienţei şi competitivităţii economice naţionale şi o repoziţionare favorabilă pentru un nou ciclu de dezvoltare economică şi industrială.

 

Aşadar, România trebuie să profite şi să elimine cât mai mult din posibilul impact negativ al relocării unor industrii din ţările cu ciclu industrial avansat şi de efectele globalizării prin continuarea ciclului de industrializare – acesta fiind oprit în ultimii ani în ţara noastră. În actualul cadru de dezvoltare a României este nevoie de identificarea mai multor puncte strategice, care particularizează la nivel naţional politici şi măsuri ce derivă din strategia Uniunii Europene - Europa 2020.

 

Dl. Opran, a întărit afirmaţia d-lui Lianu, cu referire la puterea de decizie a statelor, afirmând că deşi investiţiile străine înseamnă un câştig major în plan tehnologic pentru România, trebuie evidenţiat că decizia economică în dome­­­niul industrial nu mai este majoritar autohtonă, fapt ce va îngreuna încercările de implementare a unei strategii naţionale în acest moment.

 

Dl. Marius Opran consideră că în stabilirea strategiei de reindustrializare trebuie urmărite o serie de etape, dintre care trebuie subliniate următoarele: 

  • Inventarierea resurselor economice, care să clasifice resursele naturale, materiale, financiare, umane, de cunoştinţe şi informaţionale, care pot fi atrase în acest proces de dezvoltare industrială;
  • Totodată, trebuie evaluat potenţialul de dezvoltare pe plan naţional şi internaţional al tuturor ramurilor industriale din economia românească.

 

De asemenea, alocarea de resurse financiare, mecanisme bugetare, colaborarea între instituţiile financiare şi bancare şi atragerea de firme şi instituţii internaţionale sunt necesare pentru a susţine relansarea economică a României.

Toate acestea pentru a contracara efectele prezente azi, când „industria actuală are parte de o generaţie îmbătrânită, la care se adaugă „un gol” de practică în pregătirea forţei de muncă. Astfel întâlnim situaţii în care tineri, care ocupă chiar funcţii înalte în stat, au făcut două–trei facultăţi, au masterate şi doctorate, dar nu au lucrat în niciuna din profesiile pentru care s-au pregătit.”, după cum afirmă dl. Opran.

Pentru a întâmpina nevoile din ce în ce mai acute de instruire specifică a resurselor umane, în acest an va fi lansat un program european „The Apprenticeship”, prin care să se creeze acea categorie de profesionişti, tehnicieni de înaltă calificare, subingineri (ingineri de producţie), de care este atâta nevoie în industrie. Pentru implementarea acestuia la nivel de judeţ s-a cerut să se facă o inventariere a tipurilor de societăţi comerciale active pentru a previziona specializările necesare şi numărul acestora în următorii 15-20 de ani, pentru fundamentarea colaborării cu instituţiile de învăţământ care vor furniza forţa de muncă necesară, conformă cu cererea existentă în viitor.

 

La finalul primului set de intervenţii, dl. Romeo Resiga, în tripla sa calitate de profesor, reprezentant CREDING şi reprezentant al Ministerului Educaţiei, a concluzionat spunând că „dacă la începutul primului deceniu din acest secol România avea două ţinte, la care s-a aliat toată clasa politică şi majoritatea populaţiei: intrarea în NATO şi în UE, obiective atinse, acum trebuie să ne aliem cu toţii pentru a atinge şi îndeplini o nouă ţintă majoră: (re)industrializarea României”. Îndemnul său final a fost de a ne uni forţele prin participare activă în găsirea unor soluţii practice şi eficiente pentru dezvoltarea componentei de formare a resursei umane, a inginerilor, cât şi pentru focalizarea corectă a finanţării cercetării-dezvoltării-inovării deoarece, după afirmaţia domniei sale: „dacă mizaţi că există un creier mare undeva într-o instituţie care gândeşte şi ‹‹ouă›› cel mai mare ‹‹ou strategic›› în domeniul acesta, vă înşelaţi amarnic.”

 

În următorul număr T&T vom continua prezentarea ideilor expuse în cadrul dezbaterii din KHTF Demo Metal 2013.



Accept cookie

www.ttonline.ro utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru.

Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a www.ttonline.ro cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera
circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru, te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie.

Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Îți mulțumim pentru acest accept și nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Da, sunt de acord