Piaţa de maşini-unelte (II)

Masini-Unelte

de Corneliu Gornic

Provocări ale industriei europene. Spania este al treilea mare producător și exportator de mașini-unelte din UE, după Germania și Italia. Acest loc este ocupat datorită deciziei ferme a producătorilor de mașini-unelte, accesorii, componente și scule de a se orienta spre inovare tehnologică, internaționalizare și dezvoltarea oamenilor (cunoștințe, calificări, disciplină tehnologică, cooperare etc.). Multe din soluțiile membrilor asociației ocupă poziții de frunte privind precizia, inclusiv pentru piese de dimensiuni mari.

Sectorul spaniol de mașini-unelte se caracterizează prin înalta capabilitate tehnologică de a se adapta necesităților specifice ale bene ficiarilor și prin oferirea de soluții la comandă pentru fiecare sector, aplicație sau piesă, cu un concept modular și fiabil [143].

NOTĂ: Aș menționa o discuție al cărei interlocutor ar fi fost Henry FORD, cel care a pus bazele fabricației în serie a automobilelor. Întrebat dacă un automobil poate avea cu loarea solicitată de client, a răspuns prompt: da, atâta timp cât aceasta este neagră!

Pe de altă parte, tot el a fost cel care a cerut inginerilor:

• să divizeze fluxul tehnologic astfel încât un „fermier” luat de la munca câmpului să se poată integra în problemele locului de muncă în maximum o săptămână;

• prețul unui automobil de serie să nu depășească valoarea a 5 (cinci) salarii medii!!

Aceste principii (cu excepția ,,culorii”) au rămas valabile și azi (după aproape 200 de ani!). Pentru a fi competitiv trebuie să dobândești/achiziționezi cele mai inovative tehnologii. Acesta este unul din obiectivele principale ale vizitatorilor evenimentelor de specialitate. Între aceștia au fost studenți ai unei universități tehnice, care vizitează târgul împreună cu unul din profesorii lor.

,,Obținerea de informații la zi privind tehnologiile din construcția de mașini și mecatronică ajută studenții să facă cunoștință cu cerințele industriei. Toți sunt pasionați - vom încerca să vizităm EMO în acest scop.” Lumea universitară participă la EMO, confirmând cât de important este să vezi de aproape tehnologiile, nu doar tratate la cursuri. ,,Cred că este important să fii deja pregătit să intri în lumea muncii, de a avea informații actualizate privind noutățile din sectoarele cheie, ca mașiniunelte, mecatronică sau frezarea CNC”- declară un student în anul III [143].

Prin elaborarea și aprobarea unor legi naționale (în Italia) se intenționează o revigorare a pieței, permițând companiilor să opereze mai dynamic și să crească semnificativ cererea internă de mașini-unelte. Trebuie rezolvate, însă, o serie de probleme nodale: modificarea unui sistem national puțin eficient, împiedicat de reguli și reglementări, cu interpretări, adesea, dificil de făcut și cu taxe, încă, prea mari. Acestea sunt probleme care trebuie să preocupe guvernul. Cu o referire precisă la industria prelucrătoare, o problemă reală rămâne învechirea fabricilor de producție. Din acest motiv, UCIMU (Asociația Producătorilor Italieni de Mașini-unelte) a solicitat introducerea unui sistem de stimulare, care să favorizeze înlocuirea vechilor echipamente, oferind o mai mare competitivitate produselor Made in Italy, în viitor [14]. Acestor inițiative trebuie să li se adauge și problemele ridicate de conceptele care însoțesc Industry 4.0.

O inițiativă extrem de interesantă, dar implementată într-un mediu economic mixt de afaceri mult diferit de cel european (este vorba de SUA) este legată de așa numitele echipe skunk works, echipe cu profil C&D, formate din cercetători de elită (inclusiv universitari), care dezvoltă soluții și produse inovative. Ele se bucură de o largă autonomie, dar membrii lor dau dovadă de o înaltă conștiință etică și profesională.

Câteva din realizările unor astfel de echipe:

• avioane militare revoluționare (U2)- Lockheed;

• rețea de date, tranzistorul, panoul solar, laserul, transmisiuni și comutări de date digital, transmisii prin microunde (au fost câștigate mai multe premii Nobel!) - Bell Labs;

• echipament de gazeificare, prin care peleți de lemn și/sau gaze naturale sunt transformate în syngaz (o combinație de CO și H2)- Primus Green Energy.

Compania taiwaneză FFG Europe a achiziționat (în 2013) aproape 10 companii europene de prestigiu în domeniul mașinilor-unelte și a început să finanțeze lucrări de C&D, în Europa, rezultatele devenind ,,bunuri” ale tuturor companiilor din grup.

Ca ,,răspuns” la această ,,inițiativă”, firma STARRAG din Elveția a ,,comasat” mai multe firme de prestigiu europene (specializate în domeniul mașinilor-unelte, inclusiv grele), pentru a le feri de eventualitatea achiziționării de către capitalul asiatic. În SUA o ,,inițiativă” de același gen a fost luată de HARDINGE GRINDING GROUP, care include și alte tipuri de producători legați de domeniul mașinilor-unelte. În Italia s-a constituit IMT Grinding Group, care reunește producători de mai multe tipuri de mașini-unelte.

Trebuie să menționez faptul că la noi, în România, începând chiar din anul 1990 a început o ,,mișcare” de sens contrar: firme de consultanță cu acoperire internațională (dintre care unele sunt și astăzi prezente în România) au elaborat studii de fezabilitate prin care ne ,,demonstrau” nouă (conducătorilor din industrie, dar și decidenților politici) că este recomandată, imperios necesară divizarea marilor uzine în module mici. Ce a rezultat este, de fapt, dezmembrarea până la dispariția (aproape) totală a multor coloși industriali. Nu altfel s-au desfășurat lucrurile în domeniul C&D, unde activitățile (și finanțările) s-au diminuat constant, mare parte dintre fostele institute de cercetare transformându-se în societăți comerciale. Acest tip de măsură a fost luat în speranța că ,,libertatea de mișcare” va putea duce la un plus de rezultate ale activităților de C&D. Este adevărat că ,,nu s-a ținut cont” de ,,evoluția” beneficiarilor acestor activități – industria, ale cărei ,,domenii de activitate” (piața) s-a restrâns constant, în detrimentul importurilor de oriunde. Exemple nu are sens să dau, pentru că aproape toți cei care au lucrat în industrie sau în C&D știu ce s-a întâmplat, iar trecătorii au ocazia să vadă ruinele rămase sau noile ,,temple, citadele” ale capitalismului românesc: faimoasele și mult vizitatele mall-uri sau supermarket-uri!!!

Locurile de muncă desființate au obligat mâna de lucru cu greu calificată să ,,invadeze” țări dezvoltate din UE și nu numai!

După cum s-a afirmat anterior, Industry 4.0 poate conduce la revoluționarea multor domenii, inclusiv a multora legate de ființa umană. În ultimii 25 de ani, în laboratoare și universități din (aproape!) întreaga lume au fost create mecanisme nanometrice, gata să fie asamblate în nano-mașini reale. Acestea sunt de tipul motoare moleculare, rotoare, comutatoare, pompe etc. Domenii de interes pentru aceste realizări sunt modificarea formei sau dilatarea la expunerea la lumină, stocarea energiei, transportul medicamentelor la organul care are nevoie de ele, explorarea corpului uman (inclusiv a unor sisteme-circulator, de exemplu) etc. [85].


Bibliografie

1. WEGENER, Konrad –To sleep is to sin; Swiss Quality Production; 2013

2. HOBOHM, Michel – A damper on expectations; Swiss Quality Production; 2013

3. VALNION, D. Bernhard – Reconsidering value chains; Economic Engineering, 5/2013

4. PECH, Michel – Horn, l'ambition technologique; Machine Production, no.963, 30 août 2013

5. PECH, Michel – Le lycée du Mont-Blanc parie sur la mécanique; Machine Production, no.363, 30 août 2013

6. WÜRZBERGER, Karl - L'EMO sous le signe de la production intelligente; Machine Production, no.363, 30 août 2013

7. PAMA Journal, 2015 – Boring and milling machines and machining centers

8. *** HURON NEWS; 2015-2016

9. GROTZ, Johannes – Manufacturers of XXL Machines Rely on Versatile Cocepts; Maschinen Markt (MM) EMO Hannover Journal 2013

10. KÖNIGSREUTHER, Peter – Heavy-Machining Specialists Stay on Successful Course; Maschinen Markt (MM) EMO Hannover Journal 2013


Corneliu Gornic este Președinte PROFEX Centru de Dezvoltare Tehnologică


 


Corneliu Gornic

Inginer, specialitatea Maşini-Unelte şi Scule, promoţia 1968

Activitate:

  • cercetare maşini-unelte din 1968 până în 1992, de la simplu inginer la cercetător ştiinţific principal gr. I şi director ştiinţific, în cadrul Institutului de Cercetări şi Proiectări Maşini-Unelte (ICPMUA, ICSIT-TITAN, acum SIMTEX);
  • marketing, AQ, CTC, proiectare (fostul ARMUS);
  • dezvoltare, tehnologii de montaj şi reglaj, încercări şi diagnoză, tehnologii de prelucrare (PROFEX CONSULT).

Accept cookie

www.ttonline.ro utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru.

Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a www.ttonline.ro cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera
circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru, te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie.

Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Îți mulțumim pentru acest accept și nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Da, sunt de acord