Rolul strategic al industriei de maşini-unelte în economiile avansate

Masini-Unelte

de Ronald V.Kalafsky

Rolul strategic al industriei de maşini-unelte în economiile avansate

Fabricaţia de înalt nivel este realizată în ţări cu salarii comparativ mari şi contribuie semnificativ la o dezvoltare economică pe termen lung. Ea rămâne o componentă integrală a celor mai multe economii industrializate.

Sectorul de maşini-unelte contează cu mai puţin de un procent în totalul locurilor de muncă, indiferent de ţara în care este amplasat. Dacă aceasta este situaţia, atunci de ce industria constructoare de maşini-unelte rămâne o componentă esenţială a celor mai multe din economiile avansate? Numeroase industrii inovative din aval (şi cu o mare valoare adăugată) se sprijină pe contribuţiile maşinilor-unelte, extinzându-se de la echipament chirurgical la construcţii navale.

Adesea, maşinile-unelte sunt denumite „maşini mamă”, din cauza impactului lor, virtual, asupra oricărui alt proces de fabricaţie, evidenţiind semnificaţia acestei industrii asupra economiei europene extinse. În Japonia (care se află printre liderii
mondiali privind producţia, precizia, exporturile şi balanţa comercială), de exemplu, cuvântul „moniker” (lite­rar însemnând „maşini mamă”) este utilizat pentru a descrie maşinile-unelte.

Probabil că o parte a motivului pentru care in­­dustria constructoare de maşini-unelte nu dobân­deşte mai multă atenţie din partea publicului larg este percepţia fabricaţiei, în general. De exemplu, în Statele Unite, ca şi în multe alte economii industrializate, foarte frecvent oamenii percep fabricaţia prin prisma celor trei „D” – dirty, dangerous, and difficult – adică: murdar, periculos şi dificil.

,,Un sector sănătos de maşini-unelte poate fi considerat ca o călăuză de nădejde a inovării şi a preciziei procesului de fabricaţie al ţării.''

Interesant este faptul că acesta nu este un sentiment prezent doar în câteva ţări. În Japonia, de altfel, această atitudine este exprimată sub forma celor trei „K”: kitanai, kikken, and kitsui... având aceleaşi semnificaţii şi concepţii greşite. Probabil că acestea sunt motivele pentru care este dificil de convins marele public de importanţa unei industrii constructoare de maşini-unelte robuste (sau, pentru acelaşi motiv, fabricaţia în general), fie că este vorba de nivel naţional sau regional. Este interesant faptul că aceste percepţii se produceau în perioada în care multe dintre procesele de fabricaţie care aveau loc în ţările membre ale OECD înglobau orice, dar nu aspectele prezentate mai sus.

În ciuda oricăreia dintre percepţiile greşite şi a lipsei de atenţie din partea publicului larg, industria constructoare de maşini-unelte a rămas o lungă perioadă elementul central al dezvoltării economice şi industriale. De exemplu, în Japonia, faimosul Minister al Comerţului Internaţional şi al Industriei (MITI) a considerat această industrie ca o componentă critică a renaşterii sale economice şi a proceselor de industrializare în perioada de mijloc şi spre sfârşitul secolului al XX-lea. Dar Japonia nu este un caz singular în această privinţă; acelaşi accent asupra sectorului construcţiilor de maşini-unelte a fost constatat în Coreea de Sud. Este de notat faptul că ascensiunea realizărilor Japoniei, iar în prezent a Coreei de Sud, au avut loc simultan cu creşterile lor remarcabile în domeniul producţiei, al produsului intern brut şi al venitului brut pe cap de locuitor.

În afara indicatorilor macro-economici discutaţi mai sus, industria constructoare de maşini-unelte are şi alte efecte asupra economiei. La un nivel elementar, un sector sănătos de maşini-unelte poate fi considerat ca o călăuză de nădejde a ţării în procesul inovării în fabricaţie şi în ceea ce priveşte precizia. Datorită faptului că producţia de maşini-unelte este în majoritatea ţărilor industrializate la un nivel de dezvoltare ridicat, aceasta poate contribui la crearea şi la menţinerea unei forţe de muncă cu o înaltă calificare. În esenţă, un sector de maşini-unelte robust poate avea efecte de disipare a realizărilor proprii în fabricaţia de vârf din întreaga economie.  Considerentele de mai sus pot fi observate în regiunile cu o producţie dinamică, precum regiunea Marele Nagoya din Japonia şi Valea Ruhr-ului din Germania – aglomerări de producţii de maşini-unelte şi de fabricaţii de vârf.

Activităţile economice şi realizările industriale progresive ale acestor tipuri de regiuni dovedeşte faptul că fabricaţia de înalt nivel poate fi, încă, realizată în ţări cu salarii comparativ mari şi contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea economică pe termen lung. În schimb, un sector de fabricaţie sănătos stimulează mai multe locuri de muncă din amonte decât orice alt domeniu al economiei şi, în majoritatea cazurilor, suportă salarii peste medie, în comparaţie cu multe alte sectoare economice.

,,Maşinile-unelte sunt denumite, adesea, „maşini mamă”, datorită impactului lor asupra, virtual, oricărui proces de fabricaţie.''

Un alt aspect demn de a fi menţionat este rolul unei maşini-unelte competitive la nivel global în cadrul comerţului internaţional. Dat fiind faptul că maşinile-unelte pot fi găsite în halele de producţie de jur împrejurul globului, acesta este un motiv ca exporturile acestor produse să poată fi o importantă contribuţie la economia naţională sau regională. În cazul contextului Europei, acest fapt se confirmă.

În conformitate cu raportul Gardner pe 2014 privitor la industria globală de maşini-unelte, doar douăsprezece ţări desfăşoară un comerţ excedentar cu maşini-unelte (figura 1). Interesant este faptul că nouă dintre aceste ţări sunt membre ale CECIMO.

Caracteristicile de mai sus indică o importanţă permanentă a industriei constructoare de maşini-unelte ca un element viabil al unei economii de succes în viitor şi ca un sector demn de atenţie privind politicile prioritare şi de sprijin. {i ca o notă conexă, evidenţele sugerează faptul că fabricaţia de vârf rămâne o componentă integrală a aproape oricărei economii industrializate. 

Sursă: Gardner Business Media, World Machine-Tool Output and Consumption Survey


CECIMO este Asociaţia Euro­peană care reprezin­tă in­te­resele comune ale industriei de maşini-unelte, la nivel global şi la nivelul UE. Asociaţia reuneşte 15 Asociaţii Naţionale ale producătorilor de maşini-unelte, care reprezintă aproximativ 1500 companii industriale din Europa*, peste 80% fiind IMM-uri. CECIMO acoperă mai mult de 97% din totalul producţiei de maşini-unelte în Europa şi mai mult de o treime din întreaga lume. CECIMO îşi asumă un rol cheie în determinarea orientării strategice a industriei europene de maşini-unelte şi promovează dezvoltarea sectorului în domeniile: economie, tehnologie şi ştiinţă.               

*Europa: EU + EFTA + Turcia.


Ronald V. Kalafsky, Ph.D,Universitatea din Tennessee, Departamentul de Geografie



Accept cookie

Acest site web utilizează module cookie în scopuri funcţionale, de confort şi statistică.

Dacă sunteţi de acord cu această utilizare a modulelor cookie, faceţi clic pe "Da, sunt de acord". Termeni si conditii

Nu sunt de acord Accept doar cookie functional Da, sunt de acord