Verificarea maşinilor-unelte (XVII). Avem nevoie de experţi

Masini-Unelte

de Corneliu Gornic

Consider că serialul de articole publicat până acum referitor la verificarea maşinilor-unelte reprezintă o introducere în acest domeniu. S-au prezentat: condiţiile în care trebuie efectuate verificările/măsurările; tipuri de aparate/instrumente utilizate; tipuri de erori care apar; metode de verificare şi,uneori, de interpretare a rezultatelor (directe sau prelucrate, analogice sau digitale) etc. 

 

Am specificat faptul că verificarea unei maşini-unelte este doar o fază incipientă în abordarea problemelor pe care le pune o maşină-unealtă pentru a face faţă condiţiilor de utilizare. Există alte două faze, etape, care se bazează pe rezultatele obţinute prin verificări:

  • diagnoza maşinii-unelte: activitate care stabileşte cauzele, motivele unei comportări sau ale unor abateri anormale, nedorite, în afara limitelor acceptate, pe baza rezultatelor obţinute prin verificări, măsurări;
  • cercetarea maşinii-unelte: activitate care are ca scop evidenţierea comportării maşinii-unelte din diverse puncte de vedere, datorită unor variate cauze şi determinarea, stabilirea unor măsuri, condiţii, care să conducă la performanţe superioare (precizie, rigiditate, viteze, avansuri, consum de putere, zgomot, stabilitate dinamică etc).

 

Reflectând la toate acestea, am asistat la o emisiune de televiziune[1], din care reieşea ce importanţă are un expert şi condiţiile în care acesta îşi desfăşoară activitatea într-un anumit domeniu (analiza unor înregistrări de date).

Pentru a defini „imaginea” unui expert sau specialist, am apelat la literatura de specialitate [2;3;4;5], din care rezultă (aproape la unison) că:

  • expert este o persoană cu cunoştinţe temeinice într-un anumit domeniu, cu experienţă, versat;
  • specialist este o persoană care cunoaşte temeinic o disciplină (ştiinţifică, tehnică etc), o problemă.

 

Cele două calităţi sunt foarte asemănătoare şi chiar se suprapun în mare măsură.

 

Celor de mai sus le-aş adăuga următoarele, cel puţin pentru domeniul maşinilor-unelte (şi, poate, nu numai): expertul, specialistultrebuie să aibă cunoştinţe multilaterale, multidisciplinare, dar care respectă şi etica profesională. Printre elementele eticii profesionale (în cazul de faţă şi ale statutului de expert)se pot aminti:respectarea adevărului, neimplicarea sub nicio formă, ca interese de orice fel, cu producătorul maşinii-unelte sau cu partenerii acestuia, cu beneficiarul acesteia. Nu în ultimul rând, concluziile, constatările (mai rar soluţiile) se fac publice doar cu acordul scris al părţilor implicate şi numai după verificarea „încrucişată” (prin mai multe tipuri de probe) sau prin verificări repetate (cu respectarea legii de distribuţie Gauss), cu verificarea incertitudinii măsurărilor[7].

În cazul inginerilor specialişti în domeniul maşinilor-unelte, care sunt ingineri de sistem, se pun următoarele probleme:

  • să înţeleagă ceea ce doreşte clientul, be­­­­­neficiarul maşinii-unelte şi, poate, mai important, să înţeleagă cele de care beneficiarul ar avea realmente nevoie;
  • să ştie ce structură trebuie să aibă maşina-unealtă (tipul acesteia), pentru a efectua operaţiile tehnologice solicitate (sau probabile) şi cu performanţele solicitate;
  • să-şi aleagă colaboratorii, furniturile (componentele) hardware şi software, care să asigure funcţionarea maşinii-unelte, elementele de securitate (persoane, mediu, maşină);
  • să stabilească metode de evaluare a parametrilor maşinii (caracteristici constructive, funcţionale, tehnice, precizie etc), metode, procedee de măsurare/verificare şi evaluare a parametrilor şi aparatura corespunzătoare;
  • metode, mijloace de reglare, întreţinere, reparare.

 

Definitia expertului din [5] prezintă o serie de particularităţi, cu o aplicabilitate deosebită şi în domeniul maşinilor-unelte. De aceea,voi reda in extenso definiţia:

„Un expert este o persoană recunoscută, în mare măsură, ca sursă de încredere privind tehnica sau pricepe­rea, a cărui capacitate de a evalua sau de a decide corect, înţelept, îi acordă autoritate şi statut de către egalii săi sau de către public, într-un domeniu specific bine definit. 

Un expert, într-o accepţiune mai generală, este o persoană cu cunoştinţe sau pricepere deosebite, bazate pe cercetare, experienţă sau ocupaţie şi într-un domeniu de studiu anumit. Experţii sunt solicitaţi pentru consultanţă în domeniul lor de competenţă, dar s-ar putea ca ei să nu fie de acord întotdeauna asupra unor detalii din domeniul de studiu. Un expert poate fi, în virtutea acreditărilor, pregătirii, educaţiei, profesiei, publicaţiilor sau experienţei, considerat a avea cunoştinţe speciale privind un anumit subiect, în plus faţă de o persoană de nivel mediu, suficient ca alte persoane să se bazeze oficial/legal pe opiniile acelei persoane”.

 

NOTĂ: Trebuie specificat că, în domeniul maşinilor-unelte (dar şi în alte domenii tehnice)  este necesar ca opiniile exprimate să trebuiască să fie argumentate cu date,  informaţii verificabile, reproductibile.

„Experţii au o experienţă prelungită sau intensă, dobândită prin practică şi educaţie într-un anumit domeniu. În anumite domenii, definiţia expertului este bine stabilită prin consens şi, de aceea, nu este necesar ca persoana să aibă o calificare profesională sau academică pentru a fi acceptată ca expert.

Cercetători în acest domeniu încearcă să înţeleagă relaţia dintre cunoştinţele şi realizările excepţionale sub forma structurilor şi proceselor cognitive. Efortul cercetării fundamentale este de a descrie ce ştiu (cunosc) experţii şi cum îşi utilizează cunoştinţele pentru a atinge performanţele pe care cei mai mulţi oameni presupun că cer o abilitate extremă sau extraordinară. Anumite studii au investigat factorii care permit să fie rapizi şi precişi.”

 

Înainte de a face câteva comentarii asupra afirmaţiilor de mai sus, doresc să prezint şi opiniile exprimate în [6], privind ceea ce caracterizează un expert, ca multitudine de calităţi, ca pregătire, ca atitudine etc. Citez: „Acestă persoană

  • are cunoştinţe specifice unui anumit domeniu de activitate;
  • are educaţia necesară pentru a fi un expert în domeniu;
  • are calificările necesare pentru a fi un expert în domeniu;
  • a fost pregătită în domeniul său de expertiză;
  • este ambiţioasă în ceea ce priveşte activitatea sa în firmă;
  • poate aprecia dacă o situaţie referitoare la muncă este importantă sau nu;
  • este intuitivă în activitate;
  • este capabilă să estimeze care lucruri sunt importante în activitatea sa;
  • are puterea, forţa de a deveni ceea ce este capabil să devină în domeniul său;
  • are încredere în sine;
  • este o fire sociabilă.”

 

O paralelă interesantă între expert şi specialist este prezentată în[6], din care rezultă că diferenţa dintre un expert şi un specialist constă în faptul că specialistul trebuie să fie capabil să rezolve o problemă, pe când un expert trebuie să ştie soluţia acestei probleme.

Un exemplu interesant privind una din modalităţile obişnuite de a deveni un expert este dat de Niels BOHR, care a afirmat că „un expert este o persoană care a făcut toate erorile (greşelile) posibile în domeniul său de activitate.”

Sintetizând, pentru ca o persoană să devină, să fie recunoscută ca expert/specialist într-un anumit domeniu, aceasta trebuie să aibă cunoştinţe, practică, dăruire, insistenţă, să depună o muncă asiduă, continuă, permanentă pentru aducerea la zi a cunoştinţelor din domeniul său de activitate, dar să păstreze şi să aplice întreaga experienţă (cunoştinţe ) pozitivă, dobândită anterior (tradiţia), să aibă deschidere spre alte domenii conexe, sau care ar putea avea legături cu domeniul său de activitate, sau care ar putea deschide noi orizonturi de cunoaştere, să aibă putere de convingere (inclusiv prin argumente, experienţă, referinţe etc).

 

Calitatea de expert se dobândeşte:

  • empiric, practic prin recunoaşterea realizărilor, meritelor persoanei respective de către alte persoane care activează în acelaşi domeniu;
  • oficial,prin recunoaşterea de către corpuri (asociaţii) naţionale sau internaţionale a acestei calităţi prin trecerea unor teste, pe baza unor rapoarte de activitate (CV-uri) etc.

Onorariul lor este foarte mare, dar se justifică prin aceea că dau soluţii exacte şi rapide, care, în alte condiţii, ar necesita timp şi bani mulţi, plus riscul de a adopta soluţii greşite (mai multe, în serie).

 

Calitatea de expert poate fi atribuită şi unor laboratoare de măsurare, de verificare, inclusiv în domeniul parametrilor specifici maşinilor-unelte. Există convenţii prin care laboratoarele respective fac verificări paralele sau încrucişate (pe loturi de eşantioane, care apoi sunt verificate de alte laboratoare, iar rezultatele se compară între ele), ca în final să se evalueze metodele, aparatura pe baza rezultatelor obţinute pe aceleaşi eşantioane. Personalul, procedurile, condiţiile de efectuare a verificărilor, aparatura etc trebuie să satisfacă o serie de condiţii foarte stricte, pe care le menţin în permanenţă. O serie de elemente de referinţă (etaloane) utilizate sunt, la rândul lor, certificate de institute naţionale de standarde (etaloane) şi măsurări.

Toate aceste reţele, organizaţii au  menirea să asigure reproductibilitatea valorilor măsurate, sau, cu alte cuvinte ,,să vorbească aceeaşi limbă” în domeniul verificărilor.

 

Una din problemele esenţiale pe care trebuie să le ştie un expert în domeniul maşinilor-unelte este modalitatea de efectuare a măsurărilor (verificărilor): tipuri, condiţii, ordine (succesiune) etc. Pentru o primă exemplificare prezint cazul verificării arborelui de frezare din culisa unui strung carusel.

Verificările normale necesare evidenţierii preciziei funcţionale a unui arbore de frezare de acest tip sunt: bătăi (radială pe dorn, axială, frontală), perpendicularitatea axei de rotire faţă de direcţia de deplasare a suportului de lucru (rabatare), parale­lismul axei de rotire faţă de deplasarea culisei, dar trebuie avute în vedere condiţiile în care se fac aceste verificări:

  • poziţia culisei (consola acesteia);
  • ntarea termică a sistemului de lăgăruire: ,,la rece” (fără a fi funcţio­nat înainte de efectuarea verificării) sau după ce arborele a funcţionat:
  • la o turaţie convenită;
  • un anumit interval de timp;
  • până la stabilizarea temperaturii (rulmenţilor, uleiului, dacă este cazul) etc.

 

Toate aceste verificări trebuie făcute consecutiv, după aducerea sistemului de lăgăruire a arborelui de frezare în condiţiile stabilite (prin standardul specific sau prin înţelegerea dintre părţi - furnizorul şi beneficiarul maşinii-unelte).

Rezultatele obţinute îi permit unui expert să evalueze (considerând şi documentaţia constructivă): calitatea (precizia) execuţiei componentelor, calitatea reglajelor etc. Pe baza acestora se pot emite ipoteze, soluţii, dacă rezultatele obţinute nu sunt conforme cu cele convenite.

 

O problemă importantă, cu care se confruntă atât persoanele juridice,  cât şi cele fizice, este credibilitatea. Aceasta se referă la calitatea produselor şi serviciilor, adică

  • a bunurilor şi serviciilor industriale;
  • a bunurilor şi serviciilor pentru populaţie.

În calitate sunt incluse şi:

  • realizarea (satisfacerea) de către bunurile cumpărate (industriale sau bunuri de larg consum) a funcţiilor solicitate sau prezentate/oferite (prin promoţii, reclame, contracte);
  • menţinerea în timp a acestor funcţii (toate calităţile funcţionale, aspect etc);
  • posibilitatea verificării funcţiilor garantate de către furnizor;
  • necesitatea unor cheltuieli minime de în­­­treţinere, reparare, recuperare a materialelor după expirarea utilităţii etc. (va urma) 

Bibliografie

1. ANTENA 3 - Emisiunea „Exces de putere”, Oana STANCU,12 ianua­rie 2013

2.*** Dicţionar Universal Ilustrat al Limbii Române,12 volume, Ed.LITERA, 2010, vol.4,  pag. 217

3. *** DEX ed.a II-a, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996, pag. 358

4. *** World Power Dctionary, ISBN962-258-236-2; Reader’s Digest Association Far East Intnl., Hong Kong, 2005, pag. 280

5. WIKIPEDIA(En.)


Corneliu Gornic este inginer, Director Științific Profex Consult



Accept cookie

Acest site web utilizează module cookie în scopuri funcţionale, de confort şi statistică.

Dacă sunteţi de acord cu această utilizare a modulelor cookie, faceţi clic pe "Da, sunt de acord". Termeni si conditii

Nu sunt de acord Accept doar cookie functional Da, sunt de acord