Verificarea maşinilor-unelte (XX). Avem nevoie de experţi

Masini-Unelte

de Corneliu Gornic

În acest episod continuăm cu prezentarea ultimelor cazuri în care rezultatele verificărilor unor maşini-unelte nu au fost satisfăcătoare, iar cei implicaţi în realizarea maşinii-unelte nu au reuşit să descopere cauzele şi, evident, să ia măsurile de corecţie corespunzătoare.

 

Cazul 5

Scop: determinarea cauzelor care conduc la instabilitatea rectilinităţii deplasării unui montant pe batiu (II).

Constatări, diagnoză:

  • s-a confirmat faptul că, după reglarea poziţiei batiului astfel încât rectilinitatea deplasării montantului să se încadreze în limitele admise şi efectuarea mai multor deplasări ale montantului pe întreaga sa cursă, eroarea de rectilinitate nu s-a mai încadrat în limitele admise;
  • s-a măsurat deformarea batiului sub greutatea montantului, la deplasarea acestuia din urmă; măsurarea s-a făcut între partea superioară a batiului (zona ghidajelor) şi cea inferioară (baza batiului) şi s-a constatat deformarea batiului;
  • s-a cerut analiza metalurgică a batiului şi s-a constatat că duritatea reală era de ordinul a 135-140HB, faţă de o valoare specificată în documentaţie de 190-210HB.

 

Rezultat: practic, singura soluţie de rezolvare a fost de înlocuire a batiului cu unul realizat dintr-o fontă corespunzătoare.

 

Cazul 6

Exemple de verificări „legate” (efectuate în aceleaşi condiţii de reglaj, de mediu, succesiv, cu întreruperi determinate doar de efectuarea alinierilor pentru aparatele utilizate la verificarea următoare) sau care se condiţionează reciproc:

  • Bătaia radială/frontală/axială se verifică după proba de încălzire a rulmenţilor arborelui principal (conform înţelegerii dintre producător şi beneficiar). Această verificare trebuie urmată imediat de verificarea perpendicularităţii sau paralelismului axei de rotire a arborelui principal faţă de un plan, o direcţie de deplasare.
  • Verificarea rectilinităţii sau perpendicularităţii unor deplasări, împreună cu verificarea momentului rezistent la motorul de acţionare, pe întreaga cursă şi în ambele sensuri de deplasare.
  • Verificarea parametrilor preciziei de poziţionare, împreună cu: verificarea rectilinităţii direcţiei de deplasare, variaţia temperaturii mediului şi a traductorului de deplasare, rigiditatea unor îmbinări, precizia de montare/aliniere etc.
  • Zgomotul se verifică împreună cu anumite verificări funcţionale (turaţii, viteze de deplasare), consum de putere/ momente rezistente, pe întregile domenii de variaţie a parametrilor respectivi şi în ambele sensuri de mişcare (în condiţii termice convenite).

 

Cazul 7

Scop: posibilitatea încadrării parametrilor de precizie geometrică şi de poziţionare ai unei maşini orizontale de alezat şi frezat în limitele prescrise şi, eventual, de îmbunătăţire a performanţelor acesteia;

Istoric:
  • s-au făcut verificări în condiţiile de realizare iniţiale şi s-a constatat că parametrii urmăriţi nu satisfăceau condiţiile impuse;
  • s-a demontat unul din ansambluri (sania transversală) şi s-au reverificat:
- suprafeţele de montare ale tanchetelor cu role;
- suprafeţele de montare a piuliţei şurubului cu bile şi ale lagărelor acestuia etc;
  • s-au constatat erori de prelucrare mari şi orientări greşite (sens al abaterii) ale abaterilor de poziţie ale unor suprafeţe;
  • s-au reprelucrat suprafeţele cu erori, intervenind inclusiv asupra geometriei sculei de prelucrare respective;
  • s-au elaborat proceduri de montare şi de reglare (pentru tanchetele cu role), de aliniere (a şuruburilor cu bile);
  • s-a refăcut montajul complet, inclusiv reglarea traductoarelor;
 
Rezultat: în condiţiile în care echipamentul de comandă numerică nu avea funcţii de compensare a erorii sistematice şi a jocului de întoarcere s-au obţinut erori de poziţionare în limitele a 6-16μm/1200mm (pe trei axe comandate numeric).
 
 
Cazul 8
În cele ce urmează voi da câteva citate din [9], pe care le voi comenta, pe scurt, la sfârşit:
  • „...frasinul cel mai bun este cel de munte care trebuie să-şi tragă din greu hrana din pământ şi astfel creşte foarte rezistent, fiind, în acelaşi timp, uşor”;
  • „...voi avea grijă ca lemnul pentru catarg să fie luat din partea copacului îndreptată spre nord, unde lemnul este cel mai bun.”
  • „...mi-a vorbit despre diferitele modalităţi de tăbăcire, explicându-mi când a fost folosită fiecare metodă pentru prima dată, de ce o piele poate fi deosebită de alta, în funcţie de modul în care fusese prelucrată sau de natura ei, dacă era de viţel sau de bou, de capră sau de oaie, sau de vreun animal exotic, fie el cerb american sau bizon. Avea cunoştinţe vaste şi profunde. Nu urmase studii universitare...fusese fascinat de meseria sa şi pătrunsese din ce în ce mai adânc în istoria acesteia. Ajunsese o autoritate recunoscută în domeniu şi era mereu consultat de arheologi şi directori de muzee.”
  • „...o întreprindere datând din scolul al XVII-lea, care, din tată în fiu, fabrica şei şi alte obiecte de piele...A prelucra piei pentru scopuri speciale era însăşi viaţa lui. Dintr-o mică tăbăcărie...el trimetea o mare varietate de piei exotice clienţilor din lumea întreagă. Pielea pregătită de el era folosită în străfundurile minelor de cărbuni, pentru pompe de aer, ca şi la hamurile câinilor din Antarctica...ştia să-ţi indice pielea cea mai potrivită pentru un furtun naval de stingere a incendiilor, pentru o curea de transmisie la o maşină de cusut sau pentru mănuşi industriale de protecţie.”
  •  „...examinau cu toată atenţia fiecare bucată (de piele) pentru a fi siguri că nu are niciun defect, vreo zgârietură de la vreo sârmă ghimpată, o ciupitură de la o pasăre sau tăieturi produse de un cuţit mânuit cu neatenţie.”
 
Astfel de citate pot continua pe multe rânduri, referinduse şi la alte meserii, îndemânări, domenii de aplicaţii etc. Deşi cele relatate nu se referă la maşini-unelte, exemplele te conduc spre oricare din tipurile, domeniile de activitate umană.
 
La finalul acestor citate vreau să extrag câteva concluzii, care ar putea fi concluziile generale referitoare la ceea ce eu, cel puţin, înţeleg ca fiind ceea ce ar caracteriza un expert şi, de ce nu, un specialist:
  • posedă cunoştinţe vaste, profunde în domeniul de activitate: materiale, proprietăţi, tehnologii, aplicaţii;
  • tradiţie de generaţii în domeniu, cu transfer de cunoştinţe (know-how);
  • dăruire profesională, cu respectarea cu stricteţe a realizărilor anterioare;
  • conştiinciozitate, rigoare în practicarea profesiei;
  • recunoaştere reciprocă a meritelor, realizarilor, prestigiului etc.
 
Concluzii
Pe parcursul mai multor numere am încercat sa fac o introducere în ceea ce înseamnă verificarea maşinilor-unelte.
 
O astfel de activitate necesită variate condiţii şi cunoştinţe. Ţinând cont de:
  • diversitatea mare a tipurilor de maşini-unelte;
  • multitudinea parametrilor care trebuie verificaţi sau măsuraţi;
  • condiţiile variate de mediu;
  • marea diversitate a aparaturii de măsurare şi control (şi uneori şi a accesoriilor, dispozitivelor utilizate/necesare);
  • diferite metode, procese de verificare şi de interpretare a rezultatelor etc,
 
rezultă complexitatea cunoştinţelor şi a deprinderilor necesare pentru a efectua corect verificările. Ceea ce nu am subliniat sau nu am subliniat suficient este problema probităţii profesionale a celui care efectuează verificările şi prelucrează rezultatele.
În activitatea din ţară şi din afara ei am întâlnit diverşi specialişti, mai mult sau mai puţin calificaţi, „antrenaţi” în acest domeniu, care, în afara faptului că au fost conştiincioşi în efectuarea verificărilor, nu au dovedit aceeaşi conştiinciozitate în prelucrarea rezultatelor.
Toţi cei legaţi în activitatea lor de maşini-unelte ştiu că „protocolul de recepţie”, adică totalitatea verificărilor efectuate (necesare şi suficiente), caracterizează maşina-unealtă şi este o oglindă a acesteia, ca marfă vândută sau cumpărată. Sau, pentru o maşină-unealtă
în exploatare, capacitatea acesteia de a asigura prelucrarea unei anumite piese cu respectarea condiţiilor impuse acesteia.
Ţinând cont de faptul că maşinile-unelte sunt produse strategice, conform unor afirmaţii că ele sunt „sarea şi piperul” oricărei economii naţionale, caracterizarea cât mai completă a acestora (standardele de verificare actuale ajung la aproximativ 200 pagini [7]), cât mai corectă (conform procedurilor, standardelor) reprezintă o bază de date pe care o folosesc toţi utilizatorii maşinilor-unelte.
Orice abateri nesesizate sau „acoperite” ale maşinilor-unelte creează un efect de domino, cu implicaţii economice şi nu numai.
Această activitate face parte din cultura tehnică a unei firme, a unei industrii, a unei economii naţionale.

Corneliu Gornic este Director Științific Profex Consult

Corneliu Gornic

Inginer, specialitatea Maşini-Unelte şi Scule, promoţia 1968

Activitate:

- cercetare maşini-unelte din 1968 până în 1992, de la simplu inginer la cercetător ştiinţific principal gr. I şi director ştiinţific, în cadrul Institutului de Cercetări şi Proiectări Maşini-Unelte (ICPMUA, ICSIT-TITAN, acum SIMTEX);

- marketing, AQ, CTC, proiectare (fostul ARMUS);

- dezvoltare, tehnologii de montaj şi reglaj, încercări şi diagnoză, tehnologii de prelucrare (PROFEX CONSULT)

Accept cookie

www.ttonline.ro utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru.

Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a www.ttonline.ro cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera
circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru, te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie.

Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Îți mulțumim pentru acest accept și nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Da, sunt de acord