Materiale plastice: statistici şi tendinţe

Materiale Plastice

de Messe Dusseldorf

Producţia mondială de materiale plastice a însumat în 2011, potrivit datelor furnizate de asociaţia PlasticsEurope, 280 de milioane de tone, din care 235 de milioane de tone materiale primare (folosite mai departe în lanţul de producţie). Cele 45 de milioane de tone diferenţă au fost utilizate pentru fabricarea de acoperiri, sudări, pulverizări, lăcuiri şi vopsiri. Aceasta reprezintă o creştere cu 3,7% a producţiei mondiale faţă de cele 270 de milioane de tone corespunzătoare anului 2010.

 

Consumul de materiale plastice la nivel mondial

Potrivit datelor furnizate de PlasticsEurope Market Research Group (PEMRG), pe primele locuri în ceea ce priveşte consumul de materiale plastice în anul 2011 se situează Europa cu 21% şi statele NAFTA cu 20%. Ponderea Asiei în consumul mondial de plastic a fost de 43%, din care doar China a consumat 23% şi Japonia 5%. America de Sud a avut nevoie de doar 5%, statele foste sovietice 3% şi Orientul Mijlociu şi Africa 7%.

Până în anul 2016 consumul global de materiale plastice va creşte cu câte 4% anual. Pe termen mediu, potrivit unui studiu al PlasticsEurope, este de aşteptat o reconfigurare a pieţelor în regiunea Asia-Pacific, pentru că statele din regiune au ritmuri de creştere economice considerabile, de exemplu pentru intervalul 2011-2016 acestea fiind estimate la aproximativ 5,5% (cu 2 până la 3% peste media la nivel mondial).

Este de aşteptat ca şi capacităţile de producţie să urmeze tiparul de evoluţie a pieţelor. Consumul de plastic ca materie primă în anul 2011 a totalizat în Europa 47 de milioane de tone, cu 1,1% mai mult decât în 2010. Cele mai solicitate categorii, „Big Six“, au fost în perioada de referinţă, polietilena PE-LD, PE-LLD şi PE-HD cu o pondere de 29%, polipropilena (PP) cu 19%, polivinilcloridul (PVC) cu 11%, polistirolul (PS şi PS-E) cu 7,5 %, polietilentereftalatul (PET) cu 6,5% şi poliuretanul (PUR) cu 7%. Aceşti polimeri însumează 80% din consumul total la nivel european.

 

Cei mai mari consumatori au fost, în 2011, Germania cu 12 milioane de tone şi Italia cu ceva mai mult de 7 milioane de tone, urmate de Franţa, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Spania şi Polonia.

Cel mai mare beneficiar a fost sectorul ambalajelor cu 39,4%, urmat de construcţii cu 20,5%, industria auto cu 8,3% şi cea electronică cu 5,4%. Necesarul celorlalte sectoare, cum ar fi industria mobilei, medicină, obiectele de uz casnic, sectorul agricol, articolele sportive şi pentru petrecerea timpului liber a fost de doar 25% din consumul total.

Rata de reciclare a materialelor plastice a atins în 2011 în Europa 60%, cu 4,8% mai mult decât în 2010. Dacă se ia în considerare doar domeniul ambalajelor din plastic, această valoare este chiar mai mare: 66%. Există însă diferenţe mari între valorile acestui indicator între diferitele ţări europene: Elveţia, Germania, Austria, Belgia, Suedia, Danemarca, Norvegia, Olanda şi Luxemburg reciclează peste 90% din deşeurile de plastic, alte şapte ţări având randamente sub 30%. Concret, recuperarea de material se situează la 25%, iar cea energetică la 34%. Şi aici, în ceea ce priveşte ambalajele, statisticile sunt ceva mai bune decât rezultatele menţionate.

Consumul per capita de materiale plastice în ţările vest europene se cifra, în anul 2005, la 100kg. Potrivit statisticilor PlasticsEurope, până în 2015 acesta va ajunge la 136kg. Pentru comparaţie, în statele NAFTA acesta era de 105kg în 2005, urmând să crească progresiv la 139kg în 2015, pentru America de Sud, fiind considerabil mai redus: de la 21kg în 2005 la 32kg în 2015. O creştere excepţională poate fi de aşteptat în regiunile cu economii emergente şi mare densitate a populaţiei din Asia, acolo unde consumul per capita se situează în prezent la aproximativ 20kg (cu excepţia Japoniei), urmând să se dubleze până în 2015. În Japonia, unde consumul actual este comparabil cu cel din Europa, creşterea va fi mai lentă, consumul individual de materiale plastice urmând să atingă 108kg în anul de referinţă. În ceea ce priveşte ţările est europene şi cele foste sovietice perspectivele sunt foarte bune: aici consumul individual va atinge în 2015 circa 36kg, ceea ce reprezintă un consum aproape dublu faţă de 2005.

 

Compozite de lemn şi plastic (WPC)

Plasticul nu este utilizabil doar în forma sa pură, ci poate fi folosit şi ca o matrice pentru încorporarea altor materiale, în vederea creşterii capacităţii de prelucrare a acestora şi obţinerii de produse mai atractive. O dovadă pentru această afirmaţie este, de exemplu, materialul compozit lemnplastic, numit WPC, a cărui utilizare a luat amploare în ultimii ani.

WPC este o categorie de materiale compozite cu capacitate înaltă de prelucrare termoplastică, care încorporează rumeguş sau fibre de lemn şi diverse tipuri de mase plastice extrudabile, ca de exemplu PP şi PVC. Cu toate că ponderea lemnului în acest material este foarte variabilă, ea se situează oricum la valori mai mari de 50%.

Potrivit statisticilor Nova-Institut, producţia mondială de WPC atinge 1,5 milioane tone. Principalele utilizări ale materialului sunt, în Europa, pentru pardoseli exterioare, interioare auto, bunuri de consum şi component pentru mobilier. Dacă în Europa sunt utilizate cu predilecţie acoperirile WPC, în Asia materialul este preferat pentru tâmplărie şi îmbrăcarea pereţilor.

 

Mase plastice bio: materiale de nişă, cu potenţial

Masele plastice pot fi obţinute şi altfel decât din materii prime de natură petrochimică. Aşa-numitele mase plastice bio îşi au propria nişă de piaţă, mai ales în domeniul ambalajelor şi al bunurilor de consum, în continuă dezvoltare.

Necesarul mondial de mase plastice bio va înregistra până în 2015 rate anuale de creştere foarte înalte, de aproximativ 34% (de la 850 de mii de tone în 2011 la peste 3,7 milioane de tone în 2016, date furnizate de BCC Research, Wellesley, Massachusetts, USA). Producţia de materiale plastice pe bază de materii prime regenerabile creşte rapid în comparaţie cu cele obţinute în mod tradiţional. Cu 100 de mii de tone plasticul biodegra­dabil şi-a luat în 2009 partea leului în producţia totală de materiale plastice bio. Începând cu 2010 ponderea sa a început să scadă, astfel încât în 2016 va reprezenta doar o şeptime din volumul total al materialelor plastice bio la nivel mondial. Atunci majoritatea materialelor din această categorie vor fi de provenienţă bio dar nu biodegradabile.

În Europa, consumul de biopolimeri va creşte cu circa 32% pe an, de la 307.000 de tone în 2011 la peste 1,2 milioane de tone în 2016. Ritmuri similare sunt prognozate şi pentru statele de pe continentul american, în timp ce în Asia sunt aşteptate rate mai mari de creştere – peste 41% pe an şi un volum de 1,1 milioane de tone în 2016. Ţinând cont de preţul în creştere al petrolului, specialiştii preconizează că unele materiale plastice bio vor rămâne, până la sfârşitul acestui deceniu, cam la fel de scumpe ca cele obţinute tradiţional.

 

Materiale plastice ranforsate

Materialele plastice ranforsate cu fibre profită de tendinţele actuale de a face autovehiculele şi avioanele mai uşoare prin utilizarea unor elemente structurale cu greutate optimizată. Acestea sunt materia ideală pentru astfel de produse, fie că sunt ranforsate cu fibre de sticlă sau de carbon sau se folosesc matrice termoplastice sau duroplastice. Până în acest moment nu multe procedee de producţie sunt automatizate sau automatizabile, deoarece volumul producţiei sau dimensiunile necesare sunt extrem de reduse. Odată cu un control mai bun al procesului producţia în serie va deveni posibilă. Cheia o reprezintă maşinile şi echipamentele, alături de materialele cu întărire rapidă.

În cadrul materialelor plastice ranforsate cu fibre, piaţa mondială de plastic cu fibre de carbon (CFK) va continua să crească până în 2020 cu 13 până la 17% pe an (conform datelor furnizate de Carbon Composites e.V. - CCeV, Augsburg şi VDMA-Fachverband Kunststoffund Gummimaschinen). Consumul de CFK în industria auto, care în 2010 se situa la 2000 de tone, va creşte, chiar în cazul unei utilizări conservatoare, cu 15% pe an. În cazul unui scenariu de proliferare a utilizării automobilelor electrice, acest indicator ar putea fi mult mai mare încă din 2013. Pentru aceasta este nevoie de urgenţă şi de capacităţi de producţie de serie mare. Însă doar dacă preţul acestor componente CFK scade considerabil poate fi vorba de o cerere mult mai mare în următorii ani. La acest rezultat au ajuns cercetătorii Roland Berger Strategy Consultants şi VDMA Forum Composite Technology, care au publicat studiul „Producţia în serie de componente ranforsate cu fibre – perspective pentru industria germană a construcţiilor de maşini“.

În SUA, piaţa compozitelor este în creştere, semnificativă fiind creşterea cererii de compozite cu matrice termoplastică. Avantajele termoplastelor în comparaţie cu duroplastele sunt: prelucrarea mai uşoară, costurile mai mici şi o mai mare libertate pentru design mai complex. Piaţa americană a compozitelor este apreciată la 27 de miliarde de euro, adică aproximativ 36% din piaţa mondială, urmată de Europa cu 33% şi Asia cu 31%.

OEM-urile şi furnizorii sunt de părere că materialele plastice ranforsate cu fibre au un mare potenţial, fapt pus în evidenţă şi de multitudinea de acorduri de cooperare şi decizii de preluare din industria maselor plastice în 2012.

 

Consumul mondial de cauciuc – în continuă creştere

În 2011 erau produse şi utilizate în întreaga lume 25,8 milioane de tone de cauciuc, cu 4% mai mult decât în 2010. Potrivit datelor furnizate de International Rubber Study Group (IRSG) cauciucul natural (NR) a avut o pondere de 11 milioane de tone (plus 1% faţă de 2010), cauciucul de sinteză (SR) a totalizat 15 milioane de tone (plus 6% faţă de 2010). Această evoluţie a fost favorizată de scăderea accentuată a preţurilor de la începutul lunii februarie 2011. IRSG estimează cererea mondială pe 2012 la 26,8 milioane de tone, ceea ce reprezintă o creştere cu 3,4% pentru cauciuc natural, respectiv cu 3,6% pentru cauciuc sintetic.

 

Producţia mondială de maşini pentru mase plastice şi cauciuc – nou record

Producţia mondială de maşini pentru mase plastice şi cauciuc a atins în anul 2011 noua valoare record de 28 de miliarde de euro. Un posibil factor îl reprezintă nevoia de redresare după blocajul parţial al investiţiilor în anii de criză 2008 şi 2009.

Un ritm de creştere peste medie a înregistrat şi industria germană a maşinilor pentru producerea maselor plastice, reuşind să îşi crească cota de piaţă: până în noiembrie 2012 exporturile germane de astfel de echipamente atinseseră un volum record de 4,4 miliarde de euro, cu 3,1% mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului precedent.
A fost observată o adevărată renaştere a pieţelor tradiţionale de desfacere, cu creşteri peste medie ale vânzărilor în SUA şi chiar în ţările membre UE, cu predilecţie în Polonia. În Asia de SE cel mai mult au importat Thailanda şi Indonezia, în timp ce exporturile către China şi India au înregistrat o uşoară scădere. În comerţul mondial cu maşini pentru mase plastice, locul 2 după Germania este ocupat de Japonia cu 11,9%, urmată de China cu 10,8%, Italia cu 9,8% şi SUA cu 6,1%.

Cu o pondere de 30,5% producătorii chinezi de maşini pentru mase plastice ocupă locul 1 la nivel mondial. Aceştia produc în principal pentru piaţa internă, în timp ce Germania este mai prezentă pe pieţele externe. Valoarea producţiei de maşini pentru mase plastice şi cauciuc a Germaniei a crescut în 2012 la 6,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o revenire la nivelul înregistrat înainte de criză şi chiar depăşirea cu mult a acestuia. Locurile 3, 4 şi 5 sunt ocupate de Italia, SUA şi Japonia. Pentru 2013, industria germană aşteaptă o creştere de 3%. În mod similar, cererea de automatizări şi tehnică periferică se situează la un nivel înalt. Eficienţa sporită se fundamentează pe un mai bun management al resurselor, manipulare optimizată a formelor, automatizarea aproape completă a producţiei şi eficientizarea energetică a proceselor conexe.

 

Prelucrarea maselor plastice - revenire

Revigorarea spectaculoasă a pieţelor după criza eco­nomică şi financiară din 2009 constituie o mare provocare pentru mulţi furnizori de maşini şi echipamente. Companiile de prelucrare de pe toate continentele profită de această situaţie.

 

Prelucrătorii germani de mase plastice şi-au revenit la rândul lor foarte bine după o perioadă de criză. Cu un volum total de material prelucrat de 13 milioane de tone şi o cifră de afaceri de 56,2 miliarde de euro (în 2011: 55,9 mld. de euro), aceştia au atins din nou nivelurile dinaintea crizei, ba chiar le-au şi depăşit. O situaţie similară se înregistrează şi în Austria şi Elveţia, deşi exporturile celei din urmă pe pieţele euro şi dolar au de suferit ca urmare a aprecierii relative a francului elveţian.

 

Ultimele noutăţi şi tendinţele din domeniul materialelor plastice le puteţi afla la cel mai mare târg dedicat plasticului şi cauciucului, K2013, ce se va desfăşura în perioada 16-23 oct., la Düsseldorf. (www.k-online.com)



Accept cookie

www.ttonline.ro utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru.

Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a www.ttonline.ro cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera
circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru, te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie.

Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Îți mulțumim pentru acest accept și nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Da, sunt de acord