Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană - Raportul de Conjunctură 2013

T&T Plus

de Camera de Comert si Industrie Romano-Germana (AHK)

O privire de ansamblu asupra experienţelor şi aşteptărilor companiilor germane prezente în România

Chestionarul de conjunctură pentru Europa Centrală şi de Est (ECE) a fost efectuat pentru a opta oară de către Camerele de Comerţ bilaterale din 16 ţări din ECE şi furnizează informaţii complete pentru potenţiali investitori, dar şi pentru politicile economice. Peste 1.600 de mana­geri au evaluat situaţia economică, planurile de investiţii şi de ocupare şi mediul de afaceri de la faţa locului.

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană a chestionat 153 de firme, care s-au exprimat referitor la situaţia economică generală din România, la situaţia afa­cerii lor şi la perspectivele branşei, dar şi referitor la factori importanţi pentru amplasamentul investiţional precum sistemul fiscal, infrastructură, siguranţa juridică, licitaţii publice, predictibilitate, piaţa muncii. Aceste răspunsuri oferă o privire de ansamblu generală despre experienţele şi aşteptările firmelor germane în România.

Majoritatea firmelor chestionate provin din domeniul servicii (43%) şi din industria prelucrătoare (23%), urmate de comerţ (20%), construcţii (10%), alimentarea cu energie şi apă (4%).

Condiţii-cadru economice

România nu oferă doar peisaje frumoase, de la Carpaţi până la Mănăstirile din Moldova şi Delta Dunării, ci şi potenţial economic de afaceri.

România are avantaje de pe urma cărora pot profita şi investitorii germani. Nivelul salarial rămâne atractiv, forţa de muncă este bine calificată, cota unică de impozitare de 16% este redusă şi stabilă, iar sistemul juridic este în mare parte adaptat normelor UE. România mai are şi avantajul apropierii de pieţele intra-europene. Cu cei peste 20 milioane de locuitori, ţara noastră este o piaţă de desfacere interesantă şi una din cele mai mari din întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est (ECE). Datorită faptului că România mai are mult de recuperat, există în continuare un enorm potenţial de afaceri care este cu atât mai atractiv cu cât statul are la dispoziţie şi fonduri europene. De la construcţia de drumuri până la soluţii IT multe branşe pot profita de pe urma acestor fonduri.

Anul 2012 a adus cu sine o uşoară creştere economică de 0,7%, plasând România printre ţările cu cele mai mari rate de creştere din UE. 2013 a început cu o creştere a PIB în primul trimestru de 2,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pentru în­tregul an 2013 se estimează o creştere de 1,6% – 2%. Pe lângă toate acestea, România beneficiază şi de un climat macroeconomic stabil: datoria publică se situează la 38% din PIB, deficitul bugetar la 2,5% (în scădere de la 2,9% din PIB în 2012), rata inflaţiei este de 3,4%, iar rata şomajului de 7%. Evoluţia cursului de schimb RON/EUR de 4,46 se menţine stabilă. Deficitul de cont curent a înregistrat o scădere: în anul 2012 acesta a fost de circa 5 mld. EUR, în 2011 erau 6 mld. EUR. Deficitul comercial (FOB/CIF) s-a situat în 2012 la 9,5 mld. EUR, cu 109,4 mil. EUR mai mic decât în 2011.

Numeroase firme germane au consemnat poveşti de succes în România. Relaţiile economice româno-germane sunt multilaterale şi în multe sectoare de activitate foarte intense. Acest lucru se reflectă atât în volumul cât şi în dinamica schimburilor economice. Germania este din 2007 cel mai important partener comercial al ţării noastre, fiind totodată unul din cei mai importanţi investitori străini. Volumul schimburilor comerciale între România şi Germania s-a situat anul trecut la circa 18 mld. EUR. Germania se află pe locul al treilea în ce priveşte investiţiile străine cu circa 19.000 de firme cu participaţie germană la capital, acesta însumând la sfârşitul anului trecut 4,42 mld. EUR.

Părerea firmelor germane prezente în România despre acest amplasament investiţional reiese din chestionarul de conjunctură realizat în luna martie de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România). „Majoritatea firmelor germane prezente în România ar alege tot România ca amplasament investiţional, ţara noastră rămâne deci atractivă pentru firmele germane. Dar mai sunt multe de făcut, pentru a face acest amplasament investiţional şi mai atractiv, pentru că, în cazul mai multor factori, evaluarea ţării noastre, mai ales în comparaţie cu celelalte state din ECE, evoluţia nu a fost mulţumitoare. Sperăm ca actualul Guvern, care deţine majoritatea parlamentară, să rezolve provocările în mod pragmatic, durabil şi consecvent”, a declarat Sebastian Metz, director general al AHK România.

Tabel 1: Cum va evolua situația branșei dvs. anul acesta comparativ cu anul trecut?

Raport de conjunctură: Optimism în ce priveşte situaţia companiei

Aşteptările în ce priveşte situaţia companiilor pentru anul în curs sunt în majoritate pozitive. Chiar dacă numărul celor care apreciază situaţia lor ca fiind bună a scăzut faţă de anul trecut (2013: 36%, 2012: 42%), jumătate din companii apreciază că situaţia în anul în curs se va îmbunătăţi (2012: 46%). Peste o treime din cei chestionaţi doreşte să investească mai mult şi să angajeze personal, doar 14% se gândesc la o reducere de personal, ceea ce dovedeşte că investitorii germani contribuie la realizarea de investiţii şi crearea de locuri de muncă. Sigur că în aceste aprecieri joacă un rol important şi evoluţiile macroeconomice din cadrul UE, mai ales având în vedere faptul că România derulează peste 70% din comerţul său cu statele din UE. Este însă evident că o îmbunătăţire durabilă a condiţiilor amplasamentului investiţional va avea efecte pozitive, nu doar în luarea deciziilor de extindere a investiţiilor în capacităţi de producţie deja existente, ci oferă semnale pozitive şi potenţialilor investitori noi.

În ce priveşte perspectivele fiecărei branşe pentru 2013 circa 30% se aşteaptă la o îmbunătăţire a situaţiei, doar 19% văd o înrăutăţire a situaţiei din branşa lor. Anul trecut doar 17% din cei intervievaţi au fost de părere că situaţia din branşa lor se va îmbunătăţi, în timp ce 15% considerau că situaţia se va înrăutăţi.

Factori privind amplasamentul investiţional: Forţa de muncă, un criteriu important pentru investitori

Chestionarul de conjunctură prezintă o evaluare a principalilor factori, în ce priveşte amplasamentul investiţional, importanţi în luarea deciziilor investiţionale – din perspectiva companiilor. Având în vedere că acest chestionar se realizează după un model standard în ţările ECE, acesta permite şi comparaţii între state.

Printre cele mai importante criterii investiţionale pentru companii se numără resursele umane disponibile. În chestionar există întrebări legate de calificarea personalului, costuri cu forţa de muncă, disponibilitatea forţei de muncă, dreptul muncii, calitatea sistemului educaţional şi a formării academice. Alte criterii se referă la mediul de lucru, cuprinzând administraţia de stat şi eficienţa acesteia, respectiv birocraţie, corupţie, fonduri europene, legislaţie şi impozite, infrastructură şi politici economice. Printre factorii care se referă la piaţă şi la mediul de afaceri, chestionarul conţine întrebări în legătură cu disponibilitatea furnizorilor locali şi comportamentul de plată.

Pe lista criteriilor de alegere a amplasamentului investiţional se află foarte sus condiţiile de pe piaţa muncii. Nu este vorba aici doar de costuri reduse cu forţa de muncă, ci de o combinaţie între costuri, calificare şi productivitate. Costurile şi productivitatea se află, conform opiniei majorităţii, într-un raport bun, ceea ce oferă firmelor germane un motiv de a fi active în România. Conform chestionarului există însă mult de recuperat în domeniul formării profesionale.

Personalul îndeplineşte în general aşteptările companiilor, iar mediul de afaceri este perceput ca fiind satisfăcător, însă condiţiile-cadru politico-economice sunt evaluate foarte critic de către companiile germane.

Sistemul de formare profesională ar putea deveni un avantaj al amplasamentului investiţional

Una din temele de bază pentru potenţialii investitori şi pentru firmele germane deja prezente în România este de câţiva ani disponibilitatea forţei de muncă calificate şi, legat de aceasta, subiectul formării profesionale. După 1989 România nu a investit aproape deloc în formarea profesională. Investitorii germani au atras deseori atenţia că sistemul românesc de învăţământ are o mare lacună prin lipsa sistemului de formare profesională la nivelul preuniversitar. Prin Ordonanţa nr. 3168/2012 pentru aprobarea metodologiei de organizare şi funcţionare a învăţământului profesional de doi ani s-a creat o bază legală pe care se poate construi mai departe. Este vorba de formarea profesională orientată spre practică, care să corespundă cererii de pe piaţa locală în strânsă colaborare cu mediul economic şi cu instituţiile statului. Scopul este de a asigura disponibilitatea forţei de muncă calificate şi în acelaşi timp de a oferi tinerilor o perspectivă mai bună pe piaţa muncii. România îşi poate asigura, prin construirea unui asemenea sistem, un avantaj ca amplasament investiţional, astfel ca firmele să aibă la dispoziţie personal bine calificat.

Tabel 2: Sistemul de formare profesională

În multe domenii mai sunt multe de făcut

Mai sunt însă foarte multe de făcut, mai ales în ce priveşte: infrastructura, sistemul de impozitare, accesul la fonduri structurale, sistemul de învăţământ, transparenţa la licitaţiile publice, predictibilitatea, corupţia. Astfel 27% din companii sunt foarte nemulţumite de accesul la finanţare (2012: 19%). Fondurile europene sunt o sursă importantă de finanţare care, aplicată eficient şi inteligent, ar putea deveni un pilon de susţinere în dezvoltarea infrastructurii. Infrastructura este o altă temă unde 52% din repodenţi sunt foarte nemulţumiţi (2012: 32%).

Şi în domeniile transparenţă la licitaţiile publice, predictibilitate a politicilor economice, corupţie, stabilitate socială şi politică, gradul de mulţumire al companiilor a înregistrat un regres faţă de 2011.

Introducerea monedei Euro nu este o prioritate

Introducerea monedei Euro în România este dorită de majoritatea firmelor (52%), dar ponderea acestora a scăzut mult faţă de anii trecuţi. În 2009, peste 80% din firmele participante la chestionar vedeau necesară trecerea la moneda euro.

România rămâne totuşi atractivă pentru companiile germane

Deşi condiţiile investiţionale au fost apreciate mai curând negativ, totuşi tabloul de ansamblu este pozitiv, astfel că România rămâne în continuare o opţiune pentru investitorii germani. Astfel, din estimările participanţilor la chestionar în ce priveşte amplasamentul investiţional, reiese că aceştia sunt mulţumiţi de acest amplasament. 83% din cei chestionaţi ar alege din nou România ca amplasament investiţional, chiar dacă ponderea este mai mică decât anul trecut (2012: 89%). „Acest lucru arată că, în ciuda unor probleme, aşteptările oamenilor de afaceri sunt îndeplinite, astfel că angajamentul lor în România este de succes şi merită”, a declarat Sebastian Metz.

Conform chestionarului de conjunctură din acest an, cel mai atractiv amplasament investiţional din regiunea Europa Centrală şi de Est este Polonia, care a surclasat Cehia. Până în acest an, Cehia a condus clasamentul din 2006 încoace.

Pentru România, firmele au dat răspunsuri cu precădere critice, uneori chiar foarte critice, dar investitorii germani nu ar renunţa la acest amplasament investiţional. Ţara noastră a scăzut un loc în ochii investitorilor faţă de anul trecut şi se află în prezent pe locul 11 din 20 de ţări participante la chestionar. 

Despre AHK România

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România), înfiinţată în septembrie 2002, numără în prezent circa 530 de firme membre şi este cea mai mare cameră de comerţ bilaterală din România. Prin serviciile pe care le oferă şi evenimentele pe care le organizează, AHK România susţine firmele germane la intrarea lor pe piaţa românească şi, în egală măsură, este partener pentru companiile româneşti interesate de piaţa germană. Mai multe informaţii la www.ahkrumaenien.ro.



Accept cookie

www.ttonline.ro utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru.

Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a www.ttonline.ro cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera
circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru, te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie.

Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Îți mulțumim pentru acest accept și nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Da, sunt de acord