Cu un potenţial foarte mare de dezvoltare în sectorul IT, România se clasează deocamdată pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte gradul de digitalizare

T&T Plus

de PriceWaterHouseCoopers Romania (PwC)

Cu un potenţial foarte mare de dezvoltare în sectorul IT, România se clasează deocamdată pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte gradul de digitalizare

România se clasează pe locul 28 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte indicele DESI - Digital Economic and Society Index, calculat de Comisia Europeană, însă are un potenţial foarte mare de dezvoltare în acest domeniu, arată o analiză PwC, dată publicităţii cu ocazia conferinţei Digital Romania Forum. Specialiştii PwC propun o serie de recomandări pentru creşterea gradului de digitalizare al României.

„Nouă românilor ne place să ne mândrim cu vitezele excepționale ale serviciilor noaste de bandă largă de mare viteză, cu calitatea specialiștilor IT, care sunt foarte căutați de către marii jucători globali din domeniul tehnologiei, și cu invențiile și aplicațiile IT lansate în România. Însă privită la nivel statistic, performanța țării noastre în ceea ce privește digitalizarea este mai degrabă modestă. Mai avem încă multe de făcut pentru a beneficia cu adevărat de a patra revoluție industrială, cea digitală, iar analiza PwC a venit cu o serie de recomandări pentru a valorifica la maximum potențialul țării”, a declarat Ionuț SIMION, Country Managing Partner, PwC România, coordonatorul acestui studiu.

Deși performanțele României sunt excepționale cu privire la abonamentele la servicii de bandă largă de mare viteză (locul 2 în Uniunea Europeană) și cu privire la prețul relativ raportat la venit pentru serviciile fixe de bandă largă (locul 10), țara noastră se clasează pe locul 22 din 28 de state membre în ceea ce privește conectivitatea, având de recuperate în ceea ce privește acoperirea serviciilor de telefonie fixă de bandă largă, precum și în ceea ce privește acoperirea serviciilor mobile 4G. În ceea ce privește utilizarea internetului de către cetățeni, România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Deși rețelele de socializare și apelurile video sunt utilizate tot mai frecvent, românii manifestă reticență în ceea ce privește tranzacțiile și serviciile bancare online.

Astfel, doar 12% din populația țării face achiziții online, iar 90% din volumul comenzilor plasate online au fost achitate cu numerar la livrare. La nivel de țară, se observă o întârziere și în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale în afaceri, chiar dacă au fost înregistrate unele progrese. Astfel, a crescut ponderea firmelor din România care utilizează platformele de socializare (8%). În schimb, doar 7% dintre IMM-uri își vând produsele folosind platforme online, vânzările online reprezentând doar 4,3% din cifra de afaceri a acestor companii. În România însă doar 7% din volumul vânzărilor totale se fac online, mai puțin de jumătate față de media UE (16%). În ceea ce privește capitalul uman, România se situează pe ultimul loc în UE, dar a înregistrat progrese comparative cu anul trecut, în special în ceea ce privește numărul persoanelor care accesează mediul online (56%), nivelul competențelor digitale și numărul de specialiști în Tehnologia Informațiilor și a Comunicațiilor („TIC”) (1.9%). „Trebuie totuși spus că România beneficiază de un număr mare de absolvenți în domeniul științei, tehnologiei, matematicii și ingineriei, 1,6 % dintre românii cu vârste între 20 și 29 de ani având astfel de specializări. Deși acest nivel este în scădere față de anii trecuți, este apropiat de media UE. Prin urmare, vorbim totuși de un număr destul de mare de specialiști în domeniul științei și tehnologiei, care reprezintă un avantaj competitiv al României în atragerea de investiții în sectorul IT&C”, a precizat Andreea MITIRIȚĂ, Director Consultanță Fiscală, unul dintre autorii studiului.

În fine, tot pe ultimul loc se clasează România și în privința prestării de servicii publice în sfera digitală. Totuși, în ultimul an, s-au înregistrat progrese comparativ cu anul anterior în ceea ce privește furnizarea serviciilor publice digitale, prin creșterea numărului de servicii care pot fi efectuate online și prin pre-completarea automată a formularelor pentru cetățeni. În plus, România a progresat și în ceea ce privește promovarea politicilor privind „open data”.

Potrivit unei analize realizate de PwC, în parteneriat cu Centrul de Studii Economice Europene (ZEW) și Universitatea din Mannheim, în privința nivelului de impozitare a domeniului digital, România se situează printre țările cu o rată de impozitare favorabilă (locul 8 din 33 de economii analizate la nivel global), dar costul capitalului, pentru acest sector, este relativ ridicat (locul 16 din 33). O altă analiză, efectuată de Organizația Națiunilor Unite, clasează România pe locul 75 din 193 de economii din întreaga lume privind eficiența e-guvernării.

„România ar trebui să se inspire din modelele de bune practici în domeniul digitalizării întâlnite în Uniunea Europeană. Un bun exemplu în acest sens îl reprezintă Estonia, care a dezvoltat un adevărat ecosystem de servicii digitale sigure și o infrastructură inteligentă, ceea ce a dus și la stimularea dezvoltării sectorului IT&C și a start-up-urilor din domeniul tehnologiei informației”, a adăugat Ionuț Simion.

În vederea maximizării potențialului României în sectorul digital, analiza PwC recomandă adoptarea câtorva măsuri cuprinse și în Strategia Națională pentru Agenda Digitală:

Pentru îmbunătățirea conectivității:

  • Investiții în infrastructura inteligentă care să permită construirea ecosistemului de servicii digitale;
  • Crearea unui forum privind banda largă;
  • Încurajarea unei abordări locale;
  •  Facilități fiscale sau subvenții pentru a încuraja achiziționarea de abonamente în bandă largă.

Pentru dezvoltarea competențelor digitale ale capitalului uman:

  • Introducerea mai multor materii privind tehnologia informației în curicula școlară;
  • Încurajarea participării la Open Education Europa;
  • Organizarea de campanii de promovare (awareness-raising), ajutor pentru formare și acordarea de subvenții;
  • Încurajarea companiilor din sectorul privat să organizeze cursuri de tip training, internship-uri, workshop-uri pentru elevi/studenți (după modelul Atelierul Digital – Google).

Pentru îmbunătățirea utilizării internetului:

  • Actualizarea legisla]iei privind comerțul electronic;
  • Promovarea serviciilor bancare online;
  • Transpunerea inițiativelor UE referitoare la securitatea cibernetică;
  • Lansarea unui certificat de tip Trustmark.

Pentru integrarea tehnologiei digitale:

  • Definirea unei strategii pentru digitalizarea industriei;
  • Încurajarea și susținerea IMM-urilor cu vânzări online și a comerțului digital transfrontalier;
  • Crearea de centre de testare a tehnologiilor;  Conectarea caselor de marcat la serverele ANAF.

Pentru dezvoltarea serviciilor publice digitale:

  • Creșterea numărului de servicii și soluții e-Gov și promovarea acestora într-un mod eficient;
  • Transpunerea Directivei 2014/55/UE privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice și extinderea progresivă a domeniului de aplicare și în alte sectoare;
  • Depunerea online a tuturor declarațiilor, implementarea unor sisteme electronice de control al TVA și introducerea unui document standardizat pentru auditul fiscal – SAFT.

Despre studiul PwC privind gradul de „digitalizare” al României

Studiul PwC își propune să analizeze stadiul de ,,digitalizare” al României, pornind de la valorile atribuite țării noastre în cadrul Indicelui privind econo¬mia și societatea digitală (DESI), Indicelui digital fiscal, Studiului E-government pregătit de Organizația Națiunilor Unite, dar și având în vedere evoluția industriei IT și piața comerțului electronic (e-commerce). Scopul acestei analize a fost de a identifica mecanisme de îmbunătățire a celor 5 indicatori DESI (conectivitate, capital uman, utilizarea internetului, integrarea tehnologiei digitale și servicii publice digitale) pornind de la Agenda digitală a Uniunii Europene, de la Strategia Națională a României, și analizând totodată experiența și măsurile întreprinse de statele membre ale UE.

Scopul PwC este de a construi încredere în sânul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută organizațiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. PwC este o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 236.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanță fiscală și consultanță pentru afaceri. Mai multe informații pe site-ul www.pwc.ro.


Accept cookie

Acest site web utilizează module cookie în scopuri funcţionale, de confort şi statistică.

Dacă sunteţi de acord cu această utilizare a modulelor cookie, faceţi clic pe "Da, sunt de acord". Termeni si conditii

Nu sunt de acord Accept doar cookie functional Da, sunt de acord