POLIFEST 2012 sau UPB, o universitate mai deschisă ca oricând

Tehnologii

de Onut Iliescu

POLIFEST 2012 sau UPB, o universitate mai deschisă ca oricând

În perioada 17-19 octombrie (sincron cu TIB-ul!), Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti şi-a deschis porţile pentru toţi cei interesaţi, cu prilejul POLIFEST 2012 – primul şi cel mai mare eveniment de promovare a ofertei educaţionale a Universităţii în anul universitar 2012-2013. Evenimentul a urmărit facilitarea unei legături între mediul universitar, preuniversitar şi cel economic, în scopul atragerii liceenilor către inginerie, al orientării şi inserţiei cât mai adecvate pe piaţa muncii a absolvenţilor UPB, precum şi al deschiderii şi consolidării unui parteneriat de durată în domeniul educaţiei şi cercetării cu toţi partenerii interesaţi.

Prima ediţie a Polifest, eveniment unic pentru spaţiul universitar românesc, prin viziune, implicaţii strategice şi amploare, atribute întărite de participarea unor importante companii globale, a fost de bun augur pentru UPB. Astfel, universitatea a găzduit de-a lungul celor trei zile standuri şi prezentări ale unor companii de top, printre care: Renault, Google, Facebook, HP, Intel, Siemens, Adecco, Freescale, Mittal, BMW, Tenaris, Honeywell Garrett, Lafarge, Philip Morris, Siveco, Avitech, Ubisoft, UTI.

Platforma generoasă propusă de conducerea Universităţii, sprijinită de Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Ministrul Ecaterina Andronescu participând la deschiderea oficială a primei ediţii Polifest) poate produce, prin implicarea părţilor invitate de UPB la eveniment, efecte benefice pentru toate entităţile participante din mediul educaţional şi cel economic.

De asemenea, pe 18 şi 19 octombrie, cu ocazia „Zilelor porţilor deschise”, tinerii liceeni din anii terminali şi nu numai, au putut vizita sălile de curs, amfiteatrele şi laboratoarele de cercetare, unde cadre didactice universitare le-au putut da informaţii despre cursuri, laboratoare, burse şi au răspuns întrebărilor elevilor.

Polifest 2012, este semnalul de deschidere şi implicare responsabilă dat de conducerea UPB pentru afirmarea şi consolidarea poziţiei pe care instituţia de învăţământ a avut-o şi doreşte să o aibă în viitor în cadrul societăţii româneşti şi, concret, pentru întărirea relaţiilor de colaborare cu companiile din industria românească, pentru care UPB pregăteşte resursa umană. Este un eveniment căruia îi dorim o evoluţie pe măsura implicaţiilor majore pe care le poate avea.

T&T a profitat de calitatea de partener media la prima ediţie Polifest şi a solicitat mai multe detalii despre eveniment chiar de la rectorul UPB, Mihnea Costoiu, aflat în mijlocul evenimentelor în cele trei zile, informaţii pe care le găsiţi în interviul ce urmează.

 

Interviu cu Mihnea Costoiu, rectorul UPB

 

Mihnea Costoiu, rectorul UPB 

 

T&T: Când, cum şi cui a venit ideea organizării Polifest? A existat vreun model pe care l-aţi avut în vedere?

Mihnea Costoiu: Nu a existat niciun model. A pornit de la planul meu managerial cu care am candidat pentru poziţia de rector. În acest plan vorbeam de ideea unor manifestări care să fie integrate, care să lege cele trei medii cărora noi ne adresăm, şi anume: liceenilor care urmează să devină studenţii Universităţii, pentru a înţelege ce înseamnă o universitate cu tradiţie, de forţă, aşa cum este „Politehnica”, care anul viitor aniversează 195 ani şi care are o poziţie extrem de importantă în viaţa educaţională europeană; studenţilor noştri şi profesorilor ce trebuie să aibă contact cu ceea ce înseamnă tehnologia lumii de azi şi de mâine, cu ofertele companiilor, cu know-how-ul lor, prin prezentarea acestora; şi cel de-al treilea, sectorul căruia ne adresăm ca beneficiar final, chiar companiilor, care trebuie să înţeleagă la rândul lor ce doresc liceenii, studenţii, ce oferă Universitatea şi care sunt punţile de colaborare. Am dorit să realizăm un „advice board” care reuneşte în Universitate reprezentanţii companiilor - „societatea civilă” – care vine din industrie, din lumea reală, companiile pentru care şi cu care lucrăm. Am gândit un concept în care acest triumvirat să se regăsească în acelaşi timp în Politehnică, adăugând aici reprezentanţii oficiali ai ambasadelor ţărilor din care veneau companiile. Am avut astfel două zile speciale, dedicate anul acesta una spaţiului german: Germania, Austria, Elveţia şi altă zi dedicată spaţiului francofon, fiind prezente companiile de rigoare şi reprezentanţii ambasadelor ţărilor despre care vorbeam.

Nu am dorit să facem un târg de joburi, am vrut să facem mai mult de atât. A fost o întâlnire în care companiile s-au prezentat, şi nu a fost o prezentare de produs, a fost o prezentare de concept, a ceea ce înseamnă companiile respective. Au fost foarte multe companii din industria nouă: de la Facebook şi Google până la companiile româneşti din industria hardware şi software. Am adus tehnologii noi, reprezentanţii unor importante companii multinaţionale: BMW, HP, Porsche sau Scania ş.a.m.d. Am adus companii din diferite zone: industria petrolului, energetică etc. şi toate acestea s-au prezentat în faţa studenţilor şi elevilor.

Evenimentul a reunit peste 10.000 de liceeni prezenţi în cele trei zile şi aproape 20.000  de studenţi. Evenimentul a ajuns şi în alte universităti.  Am avut studenţi de la arhitectură (câteva grupe care au fost interesate să vadă, să discute cu companiile şi le-am oferit un cadru proprice în Universitate), de la Facultatea de Agronomie, de Construcţii, Academia de Studii Economice şi peste 70 de companii.

 

T&T: Ce perspective are evenimentul? Ce veţi face în anii viitori pe această platformă?

M.C.: A doua ediţie va fi în săptămâna „Şcoala altfel”, ce în programa şcolară a elevilor şi studenţilor este programată în luna aprilie, când ei nu fac ore şi vizitează expoziţii, muzee, etc. Şi am gândit o săptămână altfel împreună cu directorii de licee, cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, care a fost extrem de cooperant la această manifestare şi cu Inspectoratele Şcolare din judeţele din jurul Bucureştiului. La ediţia din 2013, vom dubla suprafaţa expoziţiei şi atunci ne vom permite să aducem şi companii pe care am fost nevoiţi să le refuzăm la prima ediţie, aşteptăm circa 150-160 de companii. Multe dintre acestea ne-au căutat înainte de prima ediţie, altele au aflat de eveniment şi ne-au căutat ulterior. Aceasta va fi oferta. Şi vom avea încă două spaţii de limbă care vor avea dedicate două zile şi cu manifestări mult mai specializate, speciale, atât pentru elevi cât şi pentru studenţi (suntem în negociere cu Ambasadele şi reprezentanţii companiilor).

 

T&T: Asta înseamnă că platforma se va extinde şi vor fi diferite activităţi şi în cadrul facultăţilor?

M.C.: Da, deja sunt incluse şi facultăţi dincolo de spaţiul pe care rectoratul îl are la dispoziţie. Vor fi incluse manifestări şi în cadrul facultăţiilor şi expoziţii, exponatele fiind utilaje, maşini etc. în platforma generoasă pe care Politehnica o are în campusul nostru. Vor fi câteva activităţi ale companiilor, în spaţiul campusului, cu utilaje, demonstraţii, cu tehnologii pe care le vor aduce. La prima ediţie am avut de exemplu o tehnologie de printare 3D care a fost foarte apreciată. A fost pentru prima dată într-o expoziţie românească. Nu se vinde încă oficial în România. A avut un succes extraordinar.

Cea de-a doua ediţie a Polifest se va încadra în ceea ce se va întâmpla anul viitor în Universitate. Este un an dedicat sărbătoririi  celor 195 de ani ai Universităţii şi vor fi manifestări de amploare, începând cu luna ianuarie, până la sfârşitul anului.

 

T&T: Ce aşteptări şi ce propuneri are UPB (facultăţile din UPB) de la (pentru) companiile din industria românească pentru platforma evenimentului şi, mai departe, pentru proiecte de colaborare şi evoluţie comună, economică?

M.C.: Aş vrea să răspundem în primul rând aşteptărilor companiilor. Aştept solicitarea companiilor. Este o dilemă existenţială de 150 de ani: companiile vor oameni, absolvenţi care să fie extrem de bine pregătiţi în tehnologia pe care o au la dispoziţie şi odată intraţi pe piaţa forţei de muncă, în producţie, să producă eficient, să fie bine angrenaţi în ceea ce se întâmplă în companie. Învăţământul are tendinţa de a pregăti oamenii mult mai bine teoretic, multidisciplinar, polidisciplinar, să facă faţă schimbărilor. Este o dilemă existenţială, nu doar în România, ci în toată lumea. În ultimii ani, această dilemă este extrem de complicată, odată cu modificarea tehnologiilor. Modernizările, schimbările tehnologice sunt extraordinare. Sunt zeci de ani, sute de ani în care tehnologiile nu s-au schimbat substanţial, au rămas aproximativ constante, iar acum se schimbă în fiecare an aproape sau la câţiva ani şi atunci este cu atât mai complicat să faci faţă cerinţelor pieţei, adaptându-te la tehnologie, mai ales dacă nu ai resursele materiale necesare. Şi este cu atât mai important să putem să avem o platformă de dialog cu aceste companii. Nicio universitate din lume nu are acces permanent la cea mai nouă tehnologie. În momentul în care o achiziţionezi ea îşi schimbă valoarea foarte repede, pentru că apare rapid o nouă tehnologie. Repet, este foarte important să construim această platformă, pentru că, în funcţie de ce îşi doresc companiile şi poate fi realizat, vine oferta şi aşteptarea noastră.

În al doilea rând ne dorim să putem avea companiile implicate în viaţa universităţii, să avem în „board-ul” nostru reprezentanţii companiilor, ai asociaţiilor patronale, ai companiilor mici şi mijlocii astfel încât dialogul să nu fie ocazional, o dată pe an, la diverse manifestări, ci să fie o bază instituţionalizată în care să putem avea contact şi să putem întreprinde ceva în comun.

În al treilea rând - şi este un mesaj pe care l-am lansat permanent în spaţiul public în ultimele luni - ne dorim să încercăm să recunoaştem cu toţii valorea: companii, universităţi. În interiorul universităţilor să grupăm oamenii de valoare şi să-i recunoaştem în societatea noastră, să punem valorile la locul lor.

Toate companiile cu care am discutat se plâng de forţa de muncă, de resursa umană. Fiind o problemă identificată de toată lumea, cum reuşim noi să rezolvăm această problemă? Nu doar pentru mâine, ci încercând să creăm o nouă cultură şi în România, cultură care există în Occident. O companie preia o parte dintr-o generaţie pe care o educă împreună cu universitatea în zona în care este interesată, oferind burse, oferind practică împreună cu noi, ajutaţi de noi, scriind proiecte europene împreună cu aceste companii, oferind studenţilor posibilitatea de a face practică, de a avea nişte echipamente, de a avea un nou  know-how, de a avea o cultură organizaţională pe care să o înţeleagă încă din timpul studenţiei. Dorim să avem proiecte realizate în parteneriat de univeristatea noastră cu universităţi din străinătate, institute de cercetare şi companii, în care să punem împreună bani pentru „un pic mai bine” pentru studenţi - viitorii angajaţi ai companiilor.

Ne dorim lucruri de calitate. Acesta este mesajul cu care doresc să închei:  Politehnica îşi doreşte un parteneriat pentru pregătirea resursei umane pentru industrie, pentru tehnologie, zona economică în general, parteneriat care să plece de la lucruri de foarte bună calitate. Nu ne mai putem permite ca universitate, instituţie, ca ţară să facem nenumărate experimente, cu tot felul de încercări care nu sunt foarte bine fundamentate, şi preferăm să luăm modele care exista în lume, să facem lucruri care sunt foarte bine studiate. De exemplu, Polifestul vine după o discuţie cu angajatorii şi liceenii timp de 8 ani de zile. În 8 ani am tot discutat cu ei, ce trebuie făcut, cum. Am avut zeci de întâlniri, le-am dus o companie, două, le-am dus tehnolgii, au fost studenţii în licee, au venit ei la noi. Este o muncă foarte serioasă, făcută  de foarte mulţi oameni implicaţi în fenomen şi de foarte bună calitate.

Încercăm să facem lucruri de calitate. La prima ediţie am preferat să facem un eveniment mai restrâns şi de bună calitate, decât unul care să nu aibă un impact foarte serios.

Eu, prin natura poziţiei mele, am reprezentat Universitatea, însă toţi colegii din Universitate au fost foarte implicaţi. De exemplu doi dintre colegi, care sunt în conducerea Universităţii:  Prof. dr. ing. Anton Hadăr - Vicepreşedinte Senat şi Prorector, Prof. dr. ing. George Darie au fost sufletul şi motorul acestei manifestări, au dialogat cu companiile, au condus echipele universităţii. Am semnat acorduri cu 11 companii ca urmare a acestui târg, avem laboratoare dotate, avem cursuri realizate, în curând echipamente de aproape un milion de euro vor veni în Universitate ca urmare a acestui eveniment. De exemplu compania BMW a dotat Universitatea cu un motor de ultimă tehnologie cu tot ce înseamnă sistem de frânare etc. pentru testele făcute în cadrul doctoratelor şi masteratelor... 


Interviul complet cu rectorul UPB, în care acesta atinge şi alte subiecte, va fi postat în curând în secțiunea Web Exclusiv



Accept cookie

www.ttonline.ro utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru.

Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a www.ttonline.ro cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera
circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru, te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie.

Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Îți mulțumim pentru acest accept și nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Da, sunt de acord