Conferinţa ,,Viitorul energiei. Scenarii energetice - viziunea 2050. Strategia în domeniul energiei - PND 2020"

Web Exclusive

de Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME)

Conferinţa ,,Viitorul energiei. Scenarii energetice - viziunea 2050. Strategia în domeniul energiei - PND 2020

În ziua de 28 februarie, CNR-CME având ca partener de eveniment Institutul Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu” (INCE) al Academiei Române a organizat Conferinţa „Viitorul energiei. Scenarii energetice - viziunea 2050. Strategia în domeniul energiei - PND 2020”. La conferinţa desfăşurată în Aula Academiei Române au luat parte academicieni, specialişti din mediul academic, guvernamental, ştiinţific, financiar precum şi un mare număr de specialişti din  industria energiei, investitori şi membri ai diferitelor organizaţii şi organisme cu atribuţii şi preocupări în domeniul energiei.

Lucrările conferinţei au fost deschise de domnul acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române care a subliniat necesitatea realizării obiectivelor UE pentru o dezvoltare sustenabilă şi necesitatea pregătirii pentru viitorul de după era petrolului. În acest sens, în toate marile centre de cercetare din lume sunt analizate şi dezvoltate scenarii pentru energia viitorului. Este probabil ca până în anul 2050 hidrogenul să reprezinte suportul principal al acoperirii sustenabile a necesarului de energie al omenirii.

În continuare, lucrările conferinţei au fost moderate de domnul Iulian Iancu, preşedintele CNR-CME. În alocuţiunea sa, domnul Iulian Iancu a subliniat faptul că trilema energetică: securitatea energetică, schimbările climatice şi inechitatea socială, trebuie să găsească o soluţie adecvată pentru a asigura dezvoltarea sustenabilă a societăţii umane. Deşi problemele legate de accesul la energia modernă sunt cunoscute, ţările dezvoltate nu au depus eforturile necesare pentru limitarea inechităţilor sociale şi pentru limitarea poluării mediului ambiant. Astăzi, creşterea numărului de locuitori ai planetei conduce la creşterea inechităţii sociale. Se poate spune că programele ambiţioase stabilite la Bali, Mexic, Copenhaga nu au fost încununate de succes, ceea ce a antrenat importante vulnerabilităţi însoţite de creşterea nivelului de poluare, excese meteorologice, creşterea numărului persoanelor care nu au acces la energia modernă.

Abordarea problemelor legate de trilema energetică necesită soluţii concrete pentru a evita consecințe dezastruoase, cu importante migraţii de populaţie, dezastre climatice, mari frământări sociale, crize alimentare, conflicte armate. Promovarea surselor regenerabile de energie poate fi o soluţie pentru limitarea conflictelor pentru resurse energetice.

O mare responsabilitate revine marilor poluatori China şi USA care determină o cantitate de emisii mai mare decât toate celelalte ţări împreună.

Rezolvarea securităţii în alimentarea cu energie electrică necesită investiţii importante în sursele de energie, în cercetare şi dezvoltare dar şi în educarea utilizatorilor pentru o folosire raţională a energiei, pentru schimbarea comportamentului energetic. În acest sens, trebuie pus un accent deosebit pe eficienţa energetică, în special în clădiri, transporturi, oraşe.

Interesul special actual privind energia ar putea fi elementul care să determine iniţierea unor procese clare pentru realizarea de investiţii şi abordarea cu profesionalism a problemelor legate de poluarea mediului ambiant şi a inechităţilor sociale. Alegerea mixului energetic trebuie să fie specific fiecărei ţări şi poate fi determinat pe baza resurselor existente dar şi având în vedere acceptabilitatea populaţiei.

În orice caz este necesar să se acţioneze, lipsa de acţiune poate avea urmări dezastruoase. Din păcate, România, în ultimii ani, a ales starea de nonaţiune. Un rol important îl poate avea disocierea agendei politice (concepută pentru termen scurt) de agenda energiei (cu termene medii sau lungi). Domnul ambasador Sergiu Celac a subliniat faptul că energia a fost întotdeauna în portofoliul diplomaţiei, diplomaţia energetică fiind situată la intersecţia dintre securitatea generală şi dezvoltarea economică. În acest sens, diplomaţia a stabilit ca direcţii de acţiune:

  • asigurarea accesului la energia modernă;
  • îmbunătăţirea guvernanţei energetice;
  • diplomaţie multilaterală în domeniu;
  • încurajarea aspectelor regionale.

Diplomaţia are rolul de a atenua diferenţele de percepţie dintre ţările producătoare de resurse energetice, ţările utilizatoare şi ţările de tranzit. Reconcilierea intereselor diferite ale acestor operatori pe piaţa globală de energie are un rol important în stabilirea unei atmosfere de încredere şi colaborare.

România are unele avantaje faţă de vecini în domeniul energetic. Ne lipseşte însă o abordare strategică având în vedere faptul că ceea ce se face pe termen scurt sau pe termen mediu trebuie să se încadreze pe linia strategică pe termen lung. În societatea actuală nu mai este timp pentru corecturi. Formarea de experţi în domeniul comercial şi diplomatic trebuie să fie una dintre priorităţile sistemului de pregătire a personalului reprezentanţelor comerciale ale României.

Aspectele specifice ale resurselor energetice ale României au fost abordate de domnul prof. dr. ing. Nicolae Napoleon Antonescu, rector onorific al UPG Ploieşti. Rezervele convenţionale de petrol şi de gaze naturale din România sunt în scădere şi nu pot să asigure necesarul pentru dezvoltatea economiei naţionale. În acest sens, gazele din şisturi argiloase, aşa numitele gaze de şist, pot reprezenta un aport important pentru obţinerea resurselor necesare şi asigurarea unei dezvoltări sustenabile a ţării. Centrul de excelenţă, dezvoltat la iniţiativa CNR-CME, are rolul de a sprjini eforturile pentru cunoaşterea rezervelor pe teritoriul României. Studiul efectuat în cadrul grupului de lucru a permis realizarea unui amplu material care oferă datele principale pentru începerea lucrărilor de explorare a celor mai promiţătoare zone. De asemenea, studiul îşi propune să combată temerile nejustificate ale populaţiei, uneori induse de organisme interesate, privind efectele seismice şi ecologice ale lucrărilor de explorare.

România are o bogată experienţă în domeniul explorării şi a exploatării resurselor subterane, asigurând lucrări cu efecte minime asupra mediului ambiant, astfel încât se poate preciza faptul că nu apar pericole pentru populaţie la efectuarea lucrărilor de explorare a rezervelor de baze din argile gazeifere. Apar însă noi locuri de muncă şi importante beneficii pentru autorităţile locale prin taxele şi impozitele plătite de investitori.

Domnul dr.ing. Ionuţ Purica, de la Institutul de Prognoză al Academiei Române a abordat aspectele privind schimbarea paradigmei energetice, scenarii 2050. Preocupările actuale privind trilema energetică, amplu discutate la Kyoto (aspecte privind schimbările climatice), Lisabona (competivitate) şi la Moscova (securitatea alimentării cu energie), deşi au pus în evidenţă necesitatea adoptării unor măsuri ferme pentru asigurarea unei dezvoltări sustenabile, nu au fost urmate de măsuri ferme şi nu au condus la rezultatele scontate.

În prezent se constată modificări pronunţate pe piaţa globală de energie în special datorită rolului pe care îl va avea SUA pe piaţa gazelor naturale, prin modificarea poziţiei din mare importator de gaze în posibil mare exportator, odată cu exploatarea masivă a gazelor neconvenţionale, reducerea substanţială a preţului gazelor pe piaţa americană, posibila reindustrializare a ţării şi posibilul export de gaze lichefiate spre Europa.

Eforturile făcute pentru exploatarea gazelor din şisturi gazeifere poate asigura limitarea vulnerabilităţilor actuale la alimentarea cu gaze naturale şi va permite creşterea flexibilităţii, competivităţii, fiabilităţii în alimentare, dezvoltarea unor reţele „inteligente”  de gaze naturale. Intrând în categoria structurilor critice, reţelele de gaze naturale trebuie să fie atent monitorizate şi asigurată securitatea lor.

Piaţa de gaze naturale a devenit o piaţă globală, cu interese diferite, cu soluţii diferite şi cu o dinamică specific, determinată de apariţia unor noi descoperiri de rezervoare de gaz convenţional dar şi de dezvoltarea fără precedent a surselor de gaze neconvenţionale.

Preocupările Centrului Român de Energie (CRE) pentru promovarea intereselor industriei energiei din România au fost expuse de dr.ing. Stelian Gal, preşedintele CRE. Subliniind faptul că România poate deveni un pol al energiei în Europa, domnul Stelian Gal a prezentat principalele propuneri şi proiecte pilot pe care CRE le promovează la Bruxelles:

  • Smart City Sibiu;
  • organizarea de manifestări ştiinţifice pentru promovarea realizărilor din România;
  • alimentarea cu energie electrică a localităţilor neelectrificate;
  • înfiinţarea Centrului Regional SEE de siguranţă energetică;
  • managementul culoarelor de protecţie ale LEA;
  • platforma de integrare a informaţiilor din domeniul energetic;
  • proiect România - bateria Europe - identificare capacităţi de stocare, Tarniţa, inter-conexiune în cc-electricity Higway.
  • eficienţa energetică, ca cea mai bună formă de energie.

CRE are un rol important în promovarea intereselor industriei energetice româneşti pe  lângă Uniunea Europeană, iar participarea reprezentanţilor întregului spectru energetic poate aduce în atenţie cele mai importante aspecte legate de dezvoltarea sustenabilă a ţării.

Aspectele practice privind finanţarea investiţiilor în domeniul energiei au fost analizate pe larg în cadrul lucrării prezentate de domnul dr. ing. Filip Cârlea, director al Centrului pentru Promovarea Energiilor Regenerabile şi Eficienţă Energetică. Un accent deosebit a fost pus pe accesarea fondurilor europene pe perioada 2014-2020. Reducerea bugetului UE a determinat presiuni pe bugetele statelor beneficiare, deşi au fost acordate facilităţi privind ponderea cofinanţării din partea UE la proiectele de coeziune şi a prefinanţării.

Accesarea fondurilor de investiţii în domeniul energie trebuie să parcurgă 3 etape principale:

  • identificarea surselor de finanţare;
  • elaborarea şi conceperea proiectului;
  • implementarea proiectului.

Pentru România, care a obţinut o creştere de 18% a bugetului şi o prefinanţare de 4% , va deveni deosebit de importantă accesarea fondurilor puse la dispoziţie de UE. Dacă se păstrează acelaşi ritm de absorbţie, precum în primii 6 ani după aderare, guvernul României riscă să nu obţină mai mult de 5 miliarde €, pe lângă plăţile directe, din cele 40 miliarde €, în cei 7 ani ai bugetului.

Ultima intervenţie în cadrul primei părţi a conferinţei a fost susţinută de dr.ing. Ciprian Diaconu, preşedinte al CNR-CIGRE. Creşterea necesarului de energie electrică, exigenţele privind limitarea polării mediului ambiant precum şi schimbările care au loc pe piaţa globală de energie au impus studii pentru elaborarea de strategii privind securitatea alimentării cu energie a utilizatorilor. Dezvoltarea fără precedent a surselor regenerabile de energie, opţiunile privind limitarea producţiei nucleare şi apariţia unor noi amplasamente de resurse energetice a determinat adoptarea de noi strategii pentru dezoltarea sistemelor electroenergetice, care să asigure conectarea surselor de energie electrică dar şi transferul energiei spre utilizatori. Analiza efectuată privind fluxurile actuale şi de viitor privind energia electrică a permis elaborarea unui plan clar şi concret pentru sistemul electroenergetic european. De asemenea, România a elaborat un plan coerent de asigurare a dezvoltării sistemului energetic pentru a face faţă modificărilor actuale în structura producţiei şi utilizării energiei electrice. Este necesară însă elaborarea unui cadru normativ adecvat pentru a fi posibilă obţinerea terenului necesar realizării liniilor electrice incluse în planul de dezvoltare a sistemului electroenergetic.

Ca ţară aflată la intersecţia marilor culoare energetice, România poate deveni un centru de echilibru în care să fie incluse legăturile cu Turcia, coridorul Dunărean pentru legătura cu Germania, ca parte a super reţelei pan-europene HVAC-HVDC e-highway - 2030.

Proiectele privind realizarea inelului mediteranian, a inelului baltic, a inelului Mării Nordului dar şi posibile legături la tensiune continuă cu Siberia şi China sunt soluţii pentru asigurarea securităţii în alimentarea cu energie electrică a utilizatorilor din Europa, asigurarea unui mediu curat, cu largi posibilităţi de stocare a energiei electrice, cu o pondere importantă a energiei din surse regenerabile.

În partea a doua a Conferinţei, în cadrul sesiunii de discuţii, a luat cuvântul un mare număr de participanţi, abordând cele mai importante probleme ale energeticii actuale din România.

În intervenţia sa, doamna Dumitra Mereuţă a pus un accent deosebit pe relaţia dintre energie şi poluarea mediului ambiant, având în vedere faptul că peste 71% dintre emisii sunt determinate de sectorul energie. Inventarul emisiilor reflectă în totalitate modul în care funcţionează industria din ţară. Deşi politicile actuale în domeniul limitării emisiilor poluante au eşuat, este necesar să se acorde o atenţie deosebită controlului emisiilor deoarece în viitor emisia de CO2 va fi un indicator de bază pentru evaluarea viabilităţii unui operator industrial. Este necesară elaborarea unui master plan, la nivel regional şi la nivel naţional pentru a se asigura reducerea poluării cu gaze cu efect de seră. Creşterea eficienţei energetice are un rol important în reducerea nivelului de emisii. Se consideră că o creştere cu 1% a eficienţei energetice corespunde unei reduceri cu 3% a nivelului emisiilor poluante.

Domnul Cătălin Ivan, europarlamentar, a subliniat faptul că problemele actuale ale sectorului energiei din Europa dar şi din România sunt strâns legate de relansarea economică, creşterea numărului locurilor de muncă şi limitarea faliei economice care există între nordul şi sudul Europei, precum şi între Est şi Vest. Decalajul existent poate fi acoperit numai prin investiţii în sectorul cercetare-dezvoltare,  prin utilizarea eficientă a fondurilor europene de coeziune şi prin dezvoltarea parteneriatelor public-privat. Este necesară o predictibilitate crescută pe piaţa de energie astfel încât să fie stimulate investiţiile şi să fie utilizate în mod eficient oportunităţile existente. Promovarea surselor regenerabile de energie este una dintre soluţiile pentru acoperirea necesarului de energie dar şi pentru limitarea poluării mediului ambiant.

O tehnologie modernă de valorificare a deşeurilor a fost prezentată de domnul Costin Marian Frâncu. Tehnologia dezvoltată asigură generarea de gaz utilizat în continuare pentru producerea de energie electrică şi energie termică. Prin dezvoltarea tehnologiei utilizate în prezent pot fi valorificate pneurile uzate, poate fi produs combustibil lichid şi pot fi valorificate deşeuri vegetale. Promovarea tehnologiilor moderne de valorificare a deşeurilor trebuie să fie în atenţia organismelor abilitate, fiind una dintre soluţiile pentru limitarea poluării mediului ambiant şi producerii energiei curate.

Domnul Neculae Pandele a transmis din partea domnului Ion Iliescu preocupările pentru dezvoltarea sectorului energie, ca sector strategic al economiei naţionale, cu o pondere importantă în dezvoltarea sustenabilă a ţării. Dificultăţile financiare pentru realizarea investiţiilor necesare pot şi trebuie să fie depăşite. Un exemplu elocvent este realizarea unor importante obiective energetice în primii ani după 1990.

Domnul ing. Călin Vilt a subliniat necesitatea ca sistemul energetic din România să devină mai „inteligent”, să fie promovate şi valorificate legăturile învăţământ, cercetare, dezvoltare iar Academia Română să sprijine eforturile pentru studii şi realizări în domeniul reţelelor inteligente. Încurajarea utilizării de energie electrică prin dezvoltarea bucătăriilor electrice, iluminatul autostrăzilor, susţinerea automobilelor electrice şi dezvoltarea sistemelor de irigaţii poate asigura operatorilor din domeniul energiei fondurile necesare dezvoltării. De asemenea, România ar putea obţine beneficii importante dacă ar asigura export de servicii energetice.

Domnul profesor Valeriu Pleșea de la Universitatea Petroşani a dorit să sublinieze faptul că în cadrul discuţiilor s-a pus un accent deosebit pe gazul metan ca un combustibil al viitorului. Consideră că şi cărbunele poate avea un viitor, iar soluţiile moderne de valorificare a cărbunelui arată că acest combustibil poate reprezenta o sursă importantă pentru energetica viitorului.

În încheierea lucrărilor conferinţei, domnul Iulian Iancu a mulţumit gazdelor atât pentru cadrul oferit desfăşurării lucrărilor cât şi pentru participarea activă pe toată durata acestora. Apreciază că au fost evidenţiate principalele aspecte privind viitorul energiei din România şi din Europa şi au fost analizate direcţiile concrete pentru asigurarea unei dezvoltări sustenabile a sectorului energie.

Principalele aspecte care au fost evidenţiate în cadrul lucrărilor conferinţei s-au axat pe preocupările pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului energie cu reducerea poluării mediului ambiant şi promovarea surselor regenerabile de energie:

- deşi obiectivele Conferinţelor mondiale de la Kyoto (aspecte privind schimbările climatice), Lisabona (competivitate) şi de la Moscova (securitatea alimentării cu energie) nu au fost atinse, preocupările pentru rezolvarea problemelor trilemei energetice sunt tot mai pregnante şi vor trebui găsite soluţii inteligente pentru asigurarea securităţii energetice, limitarea poluării mediului ambiant şi reducerea inechităţilor sociale;

- este necesară pregătirea tuturor utilizatorilor pentru modificarea comportamentului lor energetic, asigurând o utilizare raţională şi eficientă a energiei; o creştere cu 1% a eficienţei energetice corespunde unei reduceri cu 3% a nivelului emisiilor poluante;

- realizarea obiectivelor strategiei energetice pe termen lung impune disocierea agendei politicului (termen scurt) cu agenda energetică (termen mediu şi lung);

- apare necesară dezvoltarea unui institut de planificare strategică în domeniul energiei;

- extragerea gazelor neconvenţionale poate reprezenta atât în Europa cât şi în România un aport deosebit la acoperirea necesarului de energie în anii viitori; experienţa vastă a operatorilor români în domeniul explorării şi exploatării gazelor naturale infirmă reticenţele unor categorii ale populaţiei privind efectele seisemice şi ecologice ale acestora;

- dinamica schimbărilor de pe piaţa globală de gaze naturale prin posibila intrare a SUA în rândul exportatorilor, descoperirea de noi rezerve de gaze convenţionale şi eforturile pentru valorificarea gazelor neconvenţionale vor determina importante mutaţii ale fluxurilor energetice;

- poziţia geografică a României la intersecţia marilor culoare energetice poate fi o importantă oportunitate pentru a deveni un pol al energiei şi a dezvolta sectorul de servicii energetice;

- accesarea eficientă a fondurilor europene poate asigura realizarea unor investiţii necesare dezvoltării sectorului energie din România;

- este necesar să se acorde o atenţie deosebită problemelor legate de emisiile poluante care vor deveni un element de bază în evaluarea sustenabilităţii industriei unei ţări; realizarea unui master plan ar putea fi un prim pas în abordarea profesională a problemelor legate de reducerea gazelor cu efect de seră.



Accept cookie

www.ttonline.ro utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru.

Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a www.ttonline.ro cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera
circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru, te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie.

Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Îți mulțumim pentru acest accept și nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Da, sunt de acord