UNIO – TRADIŢIE ŞI CONTINUITATE

Web Exclusive

de Unio

UNIO – TRADIŢIE ŞI CONTINUITATE

Istoria firmei UNIO începe la 19 septembrie 1911, când, pe locul actual al întreprinderii, ia fiinţă ,,Fabrica de Produse de Tâmplărie şi Comerţ de lemne – Societate pe acţiuni Satu Mare". Producţia de bază a acestei unităţi economice era axată în principal pe lucrări de tâmplărie şi comerţ forestier. 

Această întreprindere, în decursul anilor, a cunoscut nu numai o diversificare a activităţii productive, dar şi o metamorfoză a denumirii sale. În anul 1913 are loc o nouă schimbare a titulaturii întreprinderii în ,,Fabrica de Prelucrare a Lemnului şi de Mobilă - Societate pe acţiuni Satu Mare". Profilul întreprinderii era confecţionarea articolelor de mobilă, tâmplărie, cumpărări de păduri şi exploatarea acestora. În timpul primului război mondial, întreprinderea dă faliment, este acaparată de un trust bancar care îi dă denumirea de ,,UNIO", iar din anul 1920 îşi reia activitatea. Pe lângă industria lemnului, unitatea începe să se reprofileze şi spre metalurgie. Din anul 1921, întreprinderea îşi măreşte spaţiile de producţie cu un mic atelier de reparat vagoane după care se schimbă din nou titulatura în ,,UNIO - Fabrica de Vagoane - Societate pe acţiuni Satu Mare". Situaţia se datorează faptului că întreprinderea încheiase un contract cu Căile Ferate Române pentru repararea vagoanelor de cale ferată îngustă. De remarcat şi faptul că pe lângă repararea vagoanelor de marfă, în cadrul întreprinderii, se produc, în continuare, articole din lemn care se vor abandona pe parcurs, rămânând doar acele produse necesare reparării vagoanelor, iar în incinta întreprinderii se construieşte un atelier de forjă şi o turnătorie de fontă.

În anul 1923 se construiesc hale pentru montajul vagoanelor, hala de maşini pentru prelucrarea lemnului, se dezvoltă turnătoria, hala de sculărie şi întreţinere, precum şi centrala electrică proprie dotată cu un motor de 650 CP şi cu un generator corespunzător. În baza comenzilor primite din partea C.F.R., fabrica ,,UNIO" se situa, pe atunci, pe locul al treilea între furnizorii căilor ferate din România. În anii care urmează, pe lângă repararea vagoanelor de cale îngustă, se repară şi vagoane de călători şi marfă de linie normală şi se confecţionează articole de comerţ ca: zăvoare, broaşte, găleţi, băi şi altele.

În anul 1927 ,,UNIO" începe fabricarea unor tipuri noi de vagoane de marfă şi de persoane cum sunt : vagoanele pe 4 osii, în premieră pe ţară, şi vagoanele tip ,,Pullman" din care se livrează în acel an 20 de bucăţi. 

Pentru anul 1928, din contractul încheiat cu C.F.R. pe 20 de ani, revenea fabricii executarea în fiecare an a 12 vagoane Pullman, precum şi fabricarea a 100 vagoane de marfă închise şi deschise menţinându-se şi un volum însemnat al reparaţiilor de material rulant. Pentru satisfacerea acestor cerinţe, fabrica îşi măreşte capacitatea de producţie cu încă două hale de montaj cu câte 6 linii, îmbunătăţindu-se dotarea tehnică a atelierelor de strungărie şi forjă; se montează şi un transbordor acţionat electric. Numărul personalului muncitor ajunge la 1400.

În anul 1932, producţia fabricii ,,UNIO" se extinde prin darea în funcţiune a halei de laminare, dotată cu utilaje moderne, unde se produce tablă subţire şi sârmă de aluminiu, cupru şi alamă. De asemenea, producţia fabricii se diversifică prin fabricarea vagoanelor de persoane, a vagoanelor speciale şi a automotoarelor.

La 10 iulie 1935, sediul principal al întreprinderii ,,UNIO", se mută la Bucureşti, strada Biserica Amzei, nr. 11, iar sediul secundar rămâne la Satu Mare. La 31 iulie 1937, ,,UNIO - Fabrica de vagoane SA" din Satu Mare îşi încetează activitatea. Utilajele, instalaţiile şi părţi1e demontabile ale construcţiilor industriale sunt valorificate la ,,ASTRA" Arad, la alte întreprinderi din Braşov şi Bucureşti.

În anul 1938, un grup de întreprinzători constituie din nou la Satu Mare ,,Uzinele Metal UNION - Societate pe acţiuni Satu Mare". Această societate pe acţiuni a fost constituită conform statutului aprobat de către adunarea generală în data de 25 iunie 1938. Scopul societăţii era executarea lucrărilor din metal, în special articole fabricate şi semifabricate din tablă de fier (aluminiu, zinc, alamă, aramă, alpaca), prestate la strung, cilindri pentru sobe de baie sistem triplex, cazane pentru fabricile de spirt industrial sau agricol (de coniacuri şi lichioruri din vinuri), căldări pentru vopsitul stofelor şi tăbăcit, precum, şi pentru uzine chimice, articole de bucătărie sau orice produs din oţel, crom sau nichel (tacâmuri, vase şi oale), baloane patentate pentru apa de sifon, pulverizatoare, stropitoare de vii şi livezi, maşini de prăjit cafea, piese presate, lustre, sfeşnice, candelabre, plafoniere lămpi pentru automotoare, biciclete, automobile şi trăsuri, piese presate pentru aparate de radio, condensatoare, transformatoare şi sonerii.

În urma odiosului Dictat de la Viena din vara anului 1940, prin care a fost smulsă din trupul României partea de nord-vest a Transilvaniei, oraşul Satu Mare devine un centru militar horthyst. Terenul fostei fabrici ,,UNION" este utilizat în scopuri militare, iar în clădirile rămase se fabrică baraci pentru armată. În anul 1944, când armatele române se îndreptau victorioase spre Satu Mare şi Carei, armatele hitleriste şi horthiste au demontat şi au transportat toate utilajele, iar clădirile au fost minate şi distruse în întregime. Ziua eliberării întregului teritoriu al ţării - 25 Octombrie 1944- a găsit fabrica sub înfăţişarea sumbră a unor mormane de ruine. Cetăţenii oraşului, mulţi dintre ei  reîntorşi pe meleagurile natale din refugiu sau de pe front, înfiinţează prima întreprindere productivă  din nord-vestul ţării. Această unitate economică a luat fiinţă la 20 februarie 1945, cu denumirea ,,UNIO" - Cooperativă a muncitorilor pentru fabricarea vagoanelor, articolelor de metal şi lemn Satu Mare. La început, această cooperativă muncitorească a cuprins un număr de 290 muncitori din Satu Mare şi din împrejurimi, care au contribuit cu fonduri proprii atât pentru reconstrucţia întreprinderii, cât şi pentru reluarea procesului de producţie. 

Printr-o muncă însufleţită, muncitorii, trec la înlăturarea ruinelor, apoi reconstruiesc primele ateliere, se pun în funcţiune un ciocan cu arc pentru forjă, un cubilou, precum şi generatorul de curent electric. În martie 1945, se obţine de la Direcţia generală C.F.R. o comandă pentru repararea a 360 vagoane de marfă, primul lot fiind dat în circulaţie în luna iunie, ceea ce a reprezentat prima victorie a muncii îndârjite pentru refacerea economiei naţionale distrusă de război.

În anul 1946 au fost reparate 427 vagoane de marfă şi 13 vagoane de călători, iar în anul 1947, întrucât cererea de reparaţii vagoane scade, se hotărăşte trecerea la fabricarea unor maşini-unelte necesare atât autodotării fabricii, cât şi pentru alte întreprinderi din această parte a ţării. Astfel, în 1947 se fabrică şi se omologhează 10 strunguri ,,UNIO" tip I, apoi se fabrică tipurile II şi III. Se pun în funcţiune maşini de rabotat având cursa de 1500 şi 3000 mm, şepinguri de cursă 400 mm şi maşini de găurit cu coloană, de Ø 10-40 mm. Totodată, se fabrică unelte şi maşini agricole ca: pluguri, prăşitoare, batoze, trioare şi altele. 

În anul 1948 se finalizează lucrările de reconstrucţie începute (hala de montaj vagoane, amenajarea turnătoriei, centrala de apă, uscătoria de cherestea) şi se amenajează vestiare şi spălătoare pentru muncitori. În anul 1949 se realizează primele construcţii noi: forja, hala pentru mecanică uşoară, se instalează exhaustorul în atelierul de tâmplărie, un pod rulant şi un cubilou în turnătorie. De asemenea, se pun în funcţiune noi maşini-unelte. În vederea ridicăriii calificării forţei de muncă din întreprindere, în septembrie 1948 se înfiinţează şcoala profesională, care ulterior este denumită Grupul Şcolar UNIO şi va reprezenta principala sursă de forţă calificată de muncă necesară întreprinderii patronatoare.

În perioada  1949 - 1950  producţia întreprinderii constă din reparaţii de vagoane de diferite tipuri şi fabricarea unor maşini ca: strunguri, foarfeci-ghilotină, prese de îndoit tablă, foarfeci combinate, calandre. Date fiind noile condiţii create în acea perioadă colectivul de conducere hotărăşte schimbarea obiectivului comercial al firmei în ,,UNIO Întreprindere naţionalizată, fabrica de vagoane şi maşini". Producţia întreprinderii se realizează în continuare prin reparaţii de vagoane, maşini pentru autoutilitare, dar se fabrică şi 80 de batoze de cereale şi 75 de remorci dormitor-atelier pentru agricultură, betoniere, construcţii metalice, vagoane de cale ferată îngustă. Având acest profil de producţie, firma este înlocuită cu : ,,UNIO - Fabrica de vagoane, maşini-unelte şi maşini agricole". 

Începând din anul 1950 s-a executat prima serie de 1291 vagoneţi de tip minier şi alte 294 tone de diverse alte utilaje miniere. Gama acestor produse se extinde cu: transportoare cu bandă, transportoare cu racleţi, scocuri oscilante, maşini de încărcat minereu şi altele. Răspunzând nevoilor economiei naţionale, întreprinderea realizează şi alte utilaje ca: maşini de uscat legume, cuptoare mobile de pâine, maşini de spălat borcane şi sticle, maşini de curăţat legume, prese cu excentric de 6 şi 50 tone, iar prin calitatea superioară a utilajelor miniere fabricate, în 1954 a început livrarea la export în R. P. Bulgaria a primelor maşini de încărcat minereu.

Activitatea de producţie a întreprinderii din perioada 1956-1960 se caracterizează prin creşterea volumului utilajului minier şi prin executarea unor produse unicate şi de mare importanţă pentru dezvoltarea economiei naţionale. Sunt fabricate diverse utilaje pentru industria alimentară, remorci basculante pentru agricultură, primul pilon de televiziune, construcţii metalice pentru cuptoare de oţel şi utilaje pentru industria metalurgică. 

Paralel cu realizarea producţiei, în perioada 1951-1960, capacitatea de producţie a întreprinderii creşte. Se dau în folosinţă staţia de transformatori, atelierul de prelucrări mecanice pentru vagoane, o parte a halei de mecanică grea. Se construieşte Fabrica de oxigen şi se amenajează cantina fabricii, clubul muncitoresc şi dispensarul medical. Numărul personalului muncitor creşte de la 1200, în anul 1950, la peste 2300, în anul 1960.

Datorită dezvoltării, atât extensive şi intensive, cât şi a tehnicităţii, forul tutelar, Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, din anul 1958, transformă Fabrica ,,UNIO" din punct de vedere organizatoric în ,,Uzina UNIO” Satu Mare. Calitatea produselor uzinei se îmbunătăţeşte necontenit, utilajele miniere fiind căutate în ţară, iar gama produselor pentru export se lărgeşte cu produse ca: ventilatoare pneumatice şi centrifugale pentru mină, trolii de mină, benzi transportoare, diverse tipuri de vagoneţi de mină şi altele.

Perioada 1961-1965 creează condiţii sporite dezvoltării întreprinderii datorită racordării oraşului Satu Mare la sistemul energetic naţional, a alimentării cu gaz metan şi a aplicării pe scară tot mai largă a tehnologiilor avansate. Se introduce în producţie sudarea semiautomată, forjarea prin matriţare, formarea miezurilor pe bază de silicat de sodiu şi a formelor grele umezite cu bioxid de carbon. Se introduce în producţia curentă elaborarea şi turnarea fontei cu grafit nodular, turnarea în cochilă şi turnarea centrifugală. Se pune în funcţiune primul strung semiautomat de copiat. Se înfiinţează laboratorul metrologic, iar laboratoarele de încercări fizico-chimice sunt dotate cu aparate de defectoscopie Rőntgen şi cu ultrasunete. 

În 1963 se accentuează diversificarea utilajului minier, asimilindu-se în fabricaţie transportoarele şerpuitoare blindate de 120m lumgime, vagoanele basculante cu descărcare automată de 25 tone, transportoarele fixe de tip curent. Prin tipizarea principalelor elemente constructive şi aplicarea unor tehnologii de fabricaţie avansate transportoarele fixe de tip curent au devenit - alături de utilajele miniere - produse reprezentative ale întreprinderii făcând cunoscută marca uzinei ,,UNIO" atât în ţară, cât şi peste hotare.

În această perioadă, se reproiectează o serie de utilaje miniere ce capată caracteristici superioare în exploatare. Aşa au fost: transportorul TR-3, locomotivele de mină LDM-37  şi LMA, maşinile de încărcat minereu MIP-2, ventilatoarele electrice axiale Ø 500 şi Ø 700, ventilatoarele pneumatice şi palanele electrice. Totodată, cele mai importante obiective economice construite în ţară, marile combinate chimice şi petrochimice, uriaşele construcţii ale industriei socialiste, cum sunt Combinatul Siderurgic Galaţi şi Hidrocentrala Porţile de Fier I, au fost dotate cu mii de metri de transportoare şi magistrale de transport continuu realizate de uzina ,,UNIO" Satu Mare.

Eforturile de introducere a progresului tehnic au fost orientate în vederea asigurării unor înalţi parametri constructivi, acţionându-se în faza de proiectare, execuţie şi probe, pentru obţinerea unei calităţi superioare în exploatare.

Modul în care a evoluat întreprinderea în perioada 1966-1970 poate fi sintetizat într-un singur fapt: întreaga producţie a anului 1948 s-a realizat în anul 1970 în numai 2 zile. Acest fapt subsumează şi aspectul creării bazei tehnico-materiale şi a mijloacelor de producţie, concretizat îndeosebi în investiţii care, în perioada 1966-1970, depăşeau cu 30% investiţiile din toate celelalte cincinale. Un alt aspect semnificativ al acestei perioade este participarea întreprinderii la construcţia şi dotarea cu utilaje tehnologice şi de transport continuu a tuturor marilor obiective de investiţii ale economiei naţionale, care au transformat radical peisajul industrial al ţării.

În perioada anilor 1971-1975 întreprinderea a cunoscut ritmul cel mai înalt de dezvoltare a capacităţilor şi forţelor de producţie. Investiţiile, în valoare de 210 milioane lei, s-au materializat într-o nouă secţie de utilaje tehnologice şi transportoare, în dezvoltarea şi dotarea secţiei de utilaj minier, a secţiilor de turnătorie şi forjă, precum şi a laboratorului uzinal pentru încercări fizice, mecanice şi chimice. Astfel, capacitatea de producţie ajunge la 51.800 tone/an utilaje tehnologice şi maşini de ridicat, iar valoarea totală a fondurilor fixe la peste 390 milioane lei. Un rol important, mereu crescând, a revenit activităţii de cercetare şi proiectare, care din 1971 cuprinde un număr important de specialişti, ingineri, subingineri, tehnicieni, în Centrul de Cercetare şi Proiectare pentru Utilaj Minier şi Transport Continuu – CEPROM, care apoi devine o secţie complexă, separată, în cadrul ICSITUMMR Timişoara - filiala Satu Mare.

În urma trecerii la o activitate de concepţie superioară, concomitent cu introducerea unor tehnologii moderne, nomenclatorul produselor de înaltă tehnicitate se îmbogăţeşte cu noi repere asimilate în ţară pentru prima dată, ca:

- maşini de încărcat minereu cu acţionare pneumatică şi comandă de la distanţă;

- maşini de încărcat minereu cu basculare laterală;

- transportoare cu bandă de mare capacitate;

- locomotive de mină modernizate;

- mori cu bile gigant;

- cuptoare şi uscătoare pentru industria chimică cu masă proprie de 240 tone/buc.

În perioada 1976-1980 s-au creat încă două fabrici, filiale ale întreprinderii ,,UNIO", în oraşele Carei şi Negreşti-Oaş, ale căror investiţii au început, pentru o capacitate de 15.800 tone/an piese turnate din fontă la Carei şi respectiv 25000 tone/an utilaj minier la Negreşti Oaş.

Totodată, capacităţile de la Satu Mare au fost dotate cu noi suprafeţe, noi utilaje de înaltă tehnicitate pe care se realizează o producţie de 68 000 tone/an utilaje tehnologice şi de transport cotinuu, precum şi 9.000 tone/an piese turnate din fontă. 

 Printre produsele noi realizate amintim: 

- 4 tipuri noi de maşini de încărcat minereu cu acţionare pneumatică pentru subteran;

- 3 tipuri noi de maşini de extracţie (2 T 2000, 2 T 3000 şi MEB); 

- transportoare cu bandă de mare capacitate adevărate magistrale de transport continuu, cu lăţimea benzii între 1400-2250 mm care transportă, cu viteza de 6 m/s, 10-12.000 tone/h cărbune în carierele de la suprafaţă (bazinul carbonifer din Oltenia);

- transportoare cu racleţi de mare capacitate pentru transport şi lucru în subteran, cu combine şi susţineri mecanizate;

- concasor cu tambur.

Se poate menţiona că toate produsele noi introduse în fabricaţie sunt rezultatul valorificării modernizării tehnologice şi aplicării unor tehnologii noi: turnarea pieselor din fontă cu grafit nodular, utilizând prealiaje româneşti, debitarea semiautomată a reperelor circulare şi a orificiilor la recipienţi şi rezervoare, prelucrarea axelor până la diametrul de 1800 mm şi lungimi de 8 m pe strunguri cu comandă numerică, turrnarea sub presiune a pieselor din aluminiu, încălzirea prin inducţie pentru forjare a semifabricatelor până la dimensiuni de 34x150 mm, debitarea oxigaz a tablelor după desen cu copiere prin celula fotoelectrică, sudarea carcaselor rulmenţilor rolelor de transportor prin procedeu automat, extinderea tehnologiei de grup la prelucrarea reperelor electropalanelor, extinderea sistemului de confecţionare a SDV -urilor, tip DISROM. Ca urmare a introducerii acestor tehnologii, s-au redus cu peste 50% consumurile netehnologice.

În perioada 1980, UNIO era  în măsură să preia lucrări complexe de linii tehnologice pentru industria minieră şi transport continuu, după concepţie proprie sau după documentaţia beneficiarilor. Datorită realizarilor, UNIO a devenit cunoscută şi pe pieţele externe şi prin exporturile de maşini şi utilaje miniere  în peste 35 ţări, din 4 continente ale lumii. Exemplificăm câteva din utilajele exportate purtând marca UNIO:

- maşini de încărcat electrice şi pneumatice (R. S. Cehoslovaca, R. S. F. Iugoslavia, R. D. Germană, R. P. D. Coreeană, Algeria, R. D. P. Yemen, Sudan);

- locomotive de mină cu antrenare mecanică cu troleu şi acumulator (R. D. Germană, R. P. Ungară, R. S. Cehoslovacă, R. P. Polonă, R. S. F. Iugoslavia, U. R. S. S., Peru, Grecia, Bolivia, R. P. Chineză, Tunisia, R. P. S. Albania, Pakistan);

- mori cu bile pentru industria minieră şi ceramică (R. D. Gerrmană, R. P. Ungară, Maroc, Chile);

- transportoare cu bandă (R. P. Chineză, Siria, India, Pakistan. Liban, Tunisia, Egipt, Iordania, R. S. Vietnam, Irak, Iran, Turcia, Kenya);

- transportoare mobile (Egipt, Turcia, Tanzania);

- electropalane (Siria, Egipt, India, Tunisia, Liban, Pakistan, Iran, Irak);

- echipament tehnologic pentru industria de prelucrare a metalului şi siderurgie (în cooperare cu firma SKET - Magdeburg R. D. G.);

- transportoare articulate metalice (cu cupă, lanţ, sau plăci) folosite în unităţile de ciment, potasiu şi silicat, fabrici de hârtie, fabrici de brichetare a cărbunelui şi fabrici de zahăr (în cooperare cu firma TAKRAF - R. D. G.).

În perioada 1983-1984 întreprinderea a făcut eforturi deosebite pentru a adapta gama de locomotive electrice livrând un lot de 26 locomotive în Bolivia. De rezultatele probelor acestor locomotive a depins în mare măsură pătrunderea produselor noastre pe piaţa sud-americană. Maşinile de încărcat sunt acţionate de motoare pneumatice, fiind similare cu cele realizate de firma ATLAS - COPCO Suedia. Aceste motoare au fost perfecţionate an de an, îmbunătăţirile introduse constituind noutăţi pe plan mondial (3 brevete de invenţii), care au dus la ridicarea parametrilor tehnici ai produselor. 

În paralel, UNIO a avut colaborări spectaculoase cu firme renumite pe plan mondial participând la realizarea proiectelor acestora în România: RENAULT - Uzina  de automobile DACIA, CITROEN - Uzina de automobile OLTCIT,  ANSALDO - Centrala nucleară Cernavodă, TAKRAF - Excavatoare miniere, NISHO IWAI - Oţelinox Târgovişte.        

După 1990,UNIO s-a orientat cu toate forţele spre piaţa externă, în special piaţa europeană. După o perioadă de adaptare s-a reuşit dezvoltarea unor relaţii de colaborare pe termen lung cu parteneri cu renume mondial: Siemens, Komatsu, Thyssen Krupp, Deutsche Babcock, Komatsu, Flender AG, Michael Weinig AG, Homag AG, General Electric, Ingersoll Rand, Kuka, Technip Coflexip.

Începând cu anul 2000, după privatizarea întreprinderii, a început un program susţinut de retehnologizare prin implementarea de tehnologii de ultimă oră în secţiile de debitare, prelucrare mecanică, sudură, danturare, tratament termic, protecţia suprafeţelor şi control. S-au creat astfel linii specializate în care se realizează  produse destinate mai ales pieţei vest-europene.

Cu peste 1000 de angajaţi, UNIO este capabilă să realizeze proiecte complexe şi de mare anvergurş ce cuprind operaţii de prelucrare şi asamblare mecanică, instalaţii hidraulice, pneumatice şi electrice, montaj şi punere în funcţiune şi service. Peste 70% din producţie este destinată pieţei externe, în special pentru clienţi din Germania, Olanda, Franţa, Italia, Anglia, Austria.

La baza acestor noi relaţii au stat principalele atuuri ale UNIO: experienţa şi buna pregătire a angajaţilor, flexibilitatea în asimilarea de know-how, capacităţile şi posibilităţile tehnologice, calitatea produselor la nivelul standardelor ISO 9001:2000, satisfacerea exigenţelor clienţilor şi poziţia geografică.Structura de producţie a înregistrat în ultimii ani  o dinamică permanentă, fiind  determinată de schimbările majore, continue, de pe piaţă.

Strategia de dezvoltare pe termen lung elaborată de Consiliul de Administraţie are ca şi componentă principală întărirea poziţiei de lider pe piaţa producătorilor de echipamente de transport pe flux. Sunt vizate atât dezvoltarea de produse noi pe baza proiectelor proprii cât şi dezvoltarea unor proiecte comune cu parteneri externi pe baza engineering-ului asigurat de client. Piaţa pieselor de schimb pentru aceste produse este foarte importantă, UNIO deţinând  linii de fabricaţie pentru cele mai solicitate componente. 

O altă direcţie vizează execuţia de instalaţii şi echipamente complexe pe baza proiectelor beneficiarilor. Oportunităţi deosebite se regăsesc  pe piaţa echipamentelor din industria navală, metalurgie şi de asamblare a automobilelor. Un avantaj important recunoscut de beneficiari este  existenţa pe aceeaşi platformă atât a secţiilor pregătitoare (debitare, forjă, turnătorie, prelucrări mecanice, danturări) cât şi a secţiilor de producţie (asamblări sudate, montaj, protecţia suprafeţelor, control tehnic). Personalul specializat în instalaţii mecanice, hidraulice, pneumatice şi electrice, asigură lucrările de montaj la beneficiar, punere în funcţiune şi service.

Pentru menţinerea unei încărcări continue a tuturor capacităţilor de producţie s-au pus bazele unor contracte  pentru  livrarea de componente şi subansamble pentru instalaţiile şi maşinile realizate de clienţi, după documentaţia acestora, pe următoarele segmente de piaţă: maşini de prelucrarea lemnului, reductoare, trolii, excavatoare, turbine, ventilatoare, macarale, tractoare.

În cadrul TIB 2011, într-un cadru festiv, compania UNIO a aniversat împlinirea celor 100 de ani de existenţă. 



Accept cookie

www.ttonline.ro utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru.

Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a www.ttonline.ro cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera
circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru, te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie.

Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Îți mulțumim pentru acest accept și nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Da, sunt de acord